Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
2.000 de cadavre, descoperite în zona de coastă a prefecturii Miaygi
Aproximativ 2.000 de trupuri neînsufleţite au fost descoperite luni în două zone de coastă ale prefecturii Miyagi, în urma cutremurului devastator de vineri şi a valului seismic provocat de acesta, relatează agenţia Kyodo.
Această descoperire va creşte semnificativ bilanţul victimelor, în condiţiile în care poliţia a confirmat până în prezent 1.647 de morţi şi 1.720 de dispăruţi în zonele afectate din nord-estul şi estul Japoniei.
Aproximativ 1.000 de trupuri neînsufleţite au fost găsite pe ţărmul peninsulei Ojika din Miyagi, iar alte 1.000 au fost descoperite în oraşul Minamisanriku, unde Guvernul nu a putut stabili contactul cu aproximativ 10.000 de persoane, adică peste jumătate din totalul populaţiei oraşului.
Bilanţul oficial al morţilor exclude un număr de 200-300 de cadavre în Sendai, capitala prefecturii, a căror recuperare este îngreunată de devastarea produsă de cutremur şi tsunami.
Moartea unui sud-coreean în cutremur a fost confirmată duminică de Ministerul de Externe al acestei ţări. China nu a putut contacta aproximativ 100 de cetăţeni ai săi în oraşul Ishinomaki din Miyagi, confirmând în acelaşi timp că 6.957 de chinezi se află în siguranţă în Japonia, potrivit agenţiei Xinhua.
În prezent nu se ştie unde se află aproximativ 2.500 de turişti care vizitau zonele afectate de cutremur, a anunţat Agenţia japoneză de turism.
• 29 august 1471, pe vremea domniei lui Ştefan cel Mare, primul cutremur “atestat” din România
Primele informaţii privind producerea unui cutremur pe teritoriul României datează din anul 1471, 29 august, ora 12.00. Un seism cu o magnitudine de 6,9 sau 7,1 grade pe actuala scară Richter a avut loc “în vreme ce au şezut Domnul Ştefan cel Mare la masă în Cetatea Sucevei, deplasându-i masa”, potrivit cronicarului Grigore Ureche. O parte a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei “s-a prăvălit în râpă”, iar domnitorul Ştefan a poruncit să se “străpungă un butoi de vin de Cotnari pentru slujitori”, deoarece cutremurul era privit ca fiind… un semn bun.
Un al doilea cutremur despre care avem informaţii s-a produs în 1602, mai exact în 8 octombrie. A avut între 7 şi 8 grade pe scara Richter. Din timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino, există date despre un cutremur important, de 7-8 grade pe scara Richter, în 8 august 1681, însă unele surse menţionează ziua de 9 august 1679. Un alt cutremur, cu o magnitudine de 7-8 grade pe scara Richter, s-a înregistrat în 12 iunie 1701. Abia în 1738 se găsesc primele însemnări detaliate referitoare la un “cutremur foarte cumplit”, într-un document grecesc, în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. Pe un ceaslov a apărut o însemnare potrivit căreia, în 31 mai, la ora 3 dimineaţa, pământul s-a cutremurat şi “s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”.
Aproximativ 50 de ani mai târziu, în 6 aprilie 1790, are loc un alt cutremur cu magnitudinea de 7-8 grade pe scara Richter.
• “S-a desfăcut pământul, jelind apă”
După 1800, informaţiile privind cutremurele devin din ce în ce mai exacte. La 26 octombrie 1802, la ora 12.55, are loc un cutremur cu o magnitudine 7,9 grade, produs la o adâncime de 150 km, în Bucureşti. Cutremurul a durat două minute şi jumătate, iar în cronicile şi însemnările Bisericii Ortodoxe apar următoarele menţiuni: “Au căzut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au căzut de tot. Aice în Bucureşti s-a rupt turnul cel înalt, Coltea, care era podoaba oraşului, iar din casele boiereşti şi din cele de obşte puţine au scăpat zdravene. De-ar fi ţinut mai mult, poate se strica pământul, cufundându-se, căci în multe locuri s-a desfăcut pământu’ jelind apă.” Multe dintre casele vremii erau din lemn şi, ca urmare a cutremurului, majoritatea au ars.
În 14 noiembrie 1829, ora 3.40, a avut loc un cutremur cu o magnitudine 7,3 grade, produs la adâncimea de 150 km. Cutremurul a durat un minut, iar dascălul din Batiştea notează că acest seism “cu puţin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14.” Nouă ani mai târziu, în 23 ianuarie 1838, la ora 20.45, are loc un cutremur cu o magnitudine 7,5 grade, produs la adâncimea de 150 km. Apare pentru prima dată un raport, întocmit de prefectul poliţiei, în care sunt trecuţi 8 morţi, 14 răniţi, 36 de case dărâmate în întregime şi multe alte pagube serioase. În 31 august 1894, un cutremur cu o magnitudine 7,1 grade a provocat prăbuşirea malurilor Prutului pe o distanţă de peste 500 metri în judeţul Galaţi, precum şi distrugerea mai multor case vechi de la periferia Bucureştiului.
În 6 octombrie 1908, la ora 23.40, a avut loc un cutremur cu o magnitudine 7,1 grade, produs la adâncimea de 125 km. Acesta a avut trei faze consecutive, din ce în ce mai puternice, şi a durat aproximativ trei minute. A provocat multe daune la casele vechi din Bucureşti şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.
• 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi în urma cutremurului din 10 noiembrie 1940
Primul mare cutremur din România contemporană a avut loc în 10 noiembrie 1940, ora 3.39. A fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, cu epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km. Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi în Muntenia: aproximativ 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi. În contextul războiului, nu se cunoaşte cifra exactă a victimelor, informaţiile fiind cenzurate. În Bucureşti, s-a prăbuşit blocul Carlton, o structură cu opt etaje din beton armat, modernă la acea vreme, iar multe alte blocuri au fost considerabil avariate. Concluzia Asociaţiei Generale a Inginerilor din România a fost că majoritatea clădirilor au fost construite după cele germane, care nu prevedeau calculul la eforturi seismice, Germania nefiind situată într-o zonă de risc seismic. Drept urmare, au fost elaborate noi norme, care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică. Printre victimele celebre s-au numărat liderul comunist Ilie Pintilie şi compozitorul I. Vasilache.
Ultimul mare cutremur al perioadei comuniste s-a produs după cel din 4 martie 1977, în 30 august 1986, la ora 00.28, la o adâncime 131,4 km, cu o magnitudine de 7,1 grade. S-au înregistrat mai multe pagube în Basarabia decât în ţară, la Chişinău prăbuşindu-se patru blocuri.
În 30 mai 1990, în 30 şi 31 mai s-au produs două cutremure, cu o magnitudine 6,9 grade, respectiv 6,4 grade, însă acestea nu au produs pagube majore. Ultimul cutremur mai grav s-a înregistrat în 27 octombrie 2004, la ora 22.34, produs la adâncimea 90-100 km, având o magnitudine 6,0 grade. Nici acesta nu a produs pagube importante.