Antrenorul sucevean Ioan Zanfirache: “Obiectivul principal îl reprezintă calificarea lui Andrei Gag la Jocurile Olimpice de la Tokyo”

reportersite
25/05/20 ora:11:10pm

 “Intr-o asemenea perioadă cel mai greu este să îi poți ține pe sportivi sănătoși din punct de vedere fizic și psihic. Noi am încercat să învingem toate neajunsurile și cred că am reușit. Cine a știut cum, cine a vrut a putut continua pregătirea fără să încalce legea”, a declarat Ioan Zanfirache într-un interviu acordat siteului clubului CSM București

Ioan Zanfirache a vorbit, într-un interviu acordat recent siteului clubului CSM București, despre modul cum a suportat pandemia, izolat acasă, la Suceava, și despre planurile de viitor, obiectivul principal fiind ca Andrei Gag, sportiv pe care îl antrenează de șase ani, să se califice la Jocurile Olimpice de la Tokyo.
– Domnule profesor Ioan Zanfirache, ce faceți în aceste vremuri tulburi?!
– Suntem acasă, la Suceava, unde ne pregătim, așa cum putem, respectând toate deciziile autorităților. Ştiu, când oamenii aud de Suceava, se gândesc la ce e mai rău în această perioadă. A fost puțin haos pe fondul revenirii acasă a multor compatrioți, dar suntem convinși că va fi bine.
– Cum decurge pregătirea?
– Am să vă spun încă de la început că aici, la Suceava, avem cele mai bune condiții de pregătire din țară, o infrastructură excelentă. Dacă afară se poate ieși pe stadionul „Unirea”, cel de rugby, pregătirea fizică am făcut-o într-un spațiu privat. Eu am propriile mele aparate, am trei bare olimpice. Am încercat să mă chivernisesc cât mai bine pentru a mă descurca.
– Omul sfințește locul!
– Cam așa ceva! Am reușit să iau tineri care nu au, cum se spune, cârmă în sport și să îi aduc pe calea cea bună, trimițându-i să studieze și, în același timp, să facă sport. Am reușit să devin nepopular pentru faptul că îi bat la cap să meargă la facultate, să termine o școală. V-am spus, la Suceava oamenii iubesc și sprijină sportul.

„Are mai degrabă fizicul unui decatlonist”

– De când îl pregătiți pe Andrei Gag?
– Din 2014. M-am întors din Australia, iar Federația Română de Atletism mi-a propus să lucrez cu Andrei. Am stat cu el de vorbă, eram la București amândoi, și după trei-patru zile am hotărât să colaborăm.
– Cine a decis schimbarea probei?
– Trecerea de la aruncarea discului, unde a cucerit argintul la Campionatele Mondiale de juniori de la Moncton, Canada, în 2010, la aruncarea greutății a fost doar decizia lui.
– Ce a urmat?
– Ani de muncă și de satisfacții. Am avut însă și dezamăgiri, așa cum a fost ratarea prezenței în finala Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016. Andrei a aruncat atunci 20.40, cât jamaicanul O’Dayne Richards, dar din a treia încercare. Richards reușise aceeași performanță din a doua aruncare. Pentru a face lucrurile cât mai bine cu el, am fost nevoit să reformez antrenamentele lui de forță. A trecut prin multe accidentări. Ca junior a fost forțat și a avut probleme la coloană. Andrei nu are fizicul unui aruncător, adică nu e masiv, ci are mai degrabă fizicul unui decatlonist! E mai firav. Am lucrat foarte mult pentru forță, viteză, tehnică, cele trei elemente determinante în această probă.

„Am încheiat bine anul trecut”

– Cum caracterizați această perioadă?
– E ceva unic în viața tuturor, asta e clar. Zborul multor sportivi a fost oprit. E păcat… Într-o asemenea perioadă cel mai greu este să îi poți ține pe sportivi sănătoși din punct de vedere fizic și psihic. Noi am încercat să învingem toate neajunsurile din această perioadă și cred că am reușit. Cine a știut cum, cine a vrut a putut continua pregătirea fără să încalce legea.
– Cum era Andrei înainte de declanșarea pandemiei?
– Andrei Gag era foarte bine pregătit fizic și psihic. E și acum! Vorbim foarte mult în această perioadă. Obiectivul nostru principal îl reprezintă calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo, amânate pentru anul viitor. Baremul e de 22.10 metri. Oricum stăm bine în clasamentul probei. Chiar și fără barem, primii 32 de sportivi din lume în clasamentul probei vor merge la Jocurile Olimpice. Andrei e pe locul 17. Am încheiat bine anul trecut, ceea ce ne dădea speranțe pentru 2020.
– Cât de mult contează psihicul unui sportiv de performanță?
– Foarte mult. Să vă povestesc ceva, legat de Andrei Gag, un episod petrecut la Balcaniadă. El e mai timid. Are nevoie de multe competiții pentru a intra în rutina competițională. Ne aflam înaintea ultimei serii de aruncări. Andrei era lider și credea că a învins, că a luat aurul. I-am cerut să rămână concentrat, spunându-i că orice se poate întâmpla. Un adversar a aruncat pentru ultima oară și a depășit performanța lui Andrei trecând pe primul loc. Urma sportivul nostru cu ultima sa aruncare. Andrei s-a uitat la tabelă, s-a uitat la mine, a aruncat și a câștigat! Vreau să scot în relief faptul că se poate concentra în momente importante.

„Ca antrenor cu pretenții e obligatoriu să fii optimist”

– Pentru unii sportivi amânarea Jocurilor Olimpice de la Tokyo e oportună.
– Se poate spune și așa. Unii își vor reveni după accidentări ce nu le-ar fi permis să participe anul acesta la Jocurile Olimpice, alții pot lucra în continuare la detalii. În ceea ce ne privește, încercăm să mai lucrăm la efortul final, care e un element atehnic. Acum așteptăm concursurile internaționale, probabil prin august, septembrie. Așteptăm și competițiile organizate de Federația Română de Atletism: Campionatele Naționale, Campionatele Internaționale, Campionatele Balcanice.
– Sunteți un optimist!
– E obligatoriu! Ca antrenor cu pretenții e obligatoriu să fii optimist. Dacă antrenorul nu e optimist, nu e un bun pedagog, un mentor adevărat, elevul nu va fi un sportiv de valoare.
– Poate Andrei Gag să ne bucure la Tokyo?
– În văd pe Andrei capabil de performanțe mari.

De când este antrenat de suceveanul Ioan Zanfirache, atletul Andrei Gag (CSM București) are în palmares două podiumuri la Jocurile Mondiale Universitare (locul 2 la Gwangju, Coreea de Sud, în 2015, și un loc 3 la Taipei, Taiwan, doi ani mai târziu), o medalie de argint la Campionatele Mondiale Indoor de la Portland, din 2016, an în care a ratat prezența în finala Jocurilor Olimpice de la Rio deși a avut același rezultat cu cel al ultimului admis. (Dănuț CHIDOVEȚ)