Thursday , March 28 2024

Un nivel înalt al educatiei întârzie aparitia maladiei Alzheimer cu cel putin cinci ani

 


De ce sunt oamenii inegali în fa]a riscului de Alzheimer? Un posibil r\spuns la aceast\ întrebare este dat de no]iunea de “rezerv\ cognitiv\”, , afirm\ cercet\torii francezi, cita]i de lefigaro.fr. Altfel spus, un capital cerebral diferit de la individ la individ, care ar permite o rezisten]\ mai bun\ în fa]a bolii. Acest concept a fost prezentat pe larg cu ocazia celei de-a treia edi]ii a Aquitaine Conférences sur les Neurosciences 2012, ce a avut loc în ora[ul francez Arcachon, în perioada 5-8 noiembrie, o manifestare integral subven]ionat\ de consiliul regional din regiunea Aquitaine. “De exemplu, un nivel universitar întârzie declan[area bolii cu cel pu]in cinci ani”, afirm\ profesorul Orgogozo, directorul departamentului de [tiin]e neuronale de la Centre Hospitalier Universitaire din Bordeaux.
Profesorul Yaakov Stern de la Universitatea Columbia din Statele Unite a fost acela care a dezvoltat no]iunea de rezerv\ cognitiv\. În opinia lui, “capitalul intelectual” ini]ial nu este singurul element de luat în calcul, iar men]inerea unei activit\]i intelectuale, chiar la o vârst\ avansat\, întârzie apari]ia bolii. “Mai mult\ educa]ie înseamn\ mai multe sinapse, un cortex mai gros, mai multe posibilit\]i de compensare prin circuite alternative. Este un concept important, care arat\ c\ se petrece ceva în creier, la nivel intelectual, chiar cu mul]i ani înainte de apari]ia simptomelor”, spune acela[i profesor.
Îns\ supraactivitatea compensatoare a creierului sfâr[e[te prin a se epuiza [i, la fel ca un motor care [i-a dep\[it limitele, declinul parvine la fel de brusc ca în cazul motorului epuizat. “Persoanele care au cele mai mari rezerve cognitive vor avea o boal\ mai avansat\ în momentul în care va începe declinul lor cognitiv (o sc\dere a performan]elor intelectuale, n.r.), ele vor avea de mai pu]in timp pentru a atinge punctul în care maladia va compromite func]ionarea creierului [i deci declinul lor va fi mai rapid”, spune profesorul Stern.
Mai multe alte subiecte au fost dezb\tute în cadrul aceleia[i conferin]e. Astfel, cu cât durata de via]\ este mai mare, cu atât cre[te [i riscul de a suferi de maladia Alzheimer. Statisticile sunt nemiloase. “În prezent, Fran]a num\r\ între 800.000 [i 1.000.000 de cazuri. Odat\ cu apari]ia segmentelor de vârst\ de risc mare (de peste 70 de ani), definite prin sintagma «papy-boomers», ne temem de o cre[tere considerabil\ a inciden]ei bolii, dac\ nu vom g\si repede un mijloc pentru a o înfrâna sau pentru a o încetini”, spune profesorul Orgogozo.
Avem ast\zi un mijloc pentru a ob]ine un diagnostic precoce al maladiei Alzheimer?
“Teoretic, da. În practic\, nu. Pentru a putea califica o stare a maladiei, trebuie s\ existe simptome deranjante [i inconveniente majore pentru bolnav sau pentru apropia]ii s\i”, spune Jean-Marc Orgogozo. Or, instalarea maladiei Alzheimer se face cu mult timp înainte, f\r\ niciun simptom, iar, în plus, boala poate fi confundat\, la început, cu procesul normal de îmb\trânire. Imagistica prin rezonan]\ magnetic\ [i punc]iile lombare, realizate pentru a detecta semnele precoce ale bolii, ofer\ pentru moment doar o probabilitate mare, nu [i o certitudine a dezvolt\rii într-o bun\ zi a bolii.
Revista [tiin]ific\ interna]ional\ The Lancet Neurology a publicat rezultatele a dou\ studii realizate pe zeci de bolnavi columbieni atin[i de o form\ comun\ a maladiei Alzheimer. Aceste studii au ar\tat c\ primele semne sunt detectabile în lichidul cefalorahidian al acestor pacien]i (o cre[tere a concentra]iei de peptie beta-amiloide) cu peste 20 de ani înainte de apari]ia primelor simptome ale bolii.
Desigur, este vorba de o form\ specific\ a maladiei. “Toate muta]iile dominante cunoscute reprezint\ mai pu]in de 1% din cazurile de Alzheimer”, afirm\ profesorul Orgogozo [i nimic nu ne spune c\ putem s\ extrapol\m. De altfel, în forma genetic\ a maladiei Alzheimer studiat\ de cercet\torii de la Universitatea Columbia, pacien]ii prezint\ primele simptome la vârsta medie de 49 de ani. În rândul popula]iei generale, diagnosticul se face mai degrab\ în jurul vârstei de 80 de ani [i adeseori pe la 70 de ani sau mai pu]in, în centrele specializate de diagnosticare, reaminte[te acela[i neurolog.
Pacien]ii columbieni, f\r\ simptome, dar purt\tori ai muta]iei genetice, care au fost supu[i unui test medical denumit PetScan, pentru a m\sura debitul sangvin din creier, arat\ deja o cre[tere anormal\ a debitului în anumite regiuni. Profesorul Richard Frackowiak, directorul sec]iei de neurologie de la Centre Hospitalier Vaudois, ce apar]ine de Universitatea Lausanne din Elve]ia, afirm\: “Acest fapt atest\ posibilitatea unei compens\ri foarte precoce, care permite men]inerea func]ion\rii cerebrale, timp de mai multe decenii, înainte de declan[area bolii”.
Pentru moment, cercet\rile [tiin]ifice, care se concentreaz\ asupra markerilor precoce ai bolii, nu au descoperit cu adev\rat aplica]ii practice pentru diagnosticare, îns\ oamenii de [tiin]\ sper\ s\ experimenteze cu succes tratamente viabile pentru stadiile incipiente ale bolii, la fel ca în cazul hipertensiunii, când pacien]ii iau anumite medicamente pentru a evita distrugerea arterelor.

 

Vezi si

O companie din China vrea să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii europene

O companie din China va încerca să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii …