Saturday , December 3 2022

Trei sferturi dintre speciile de mamifere, pe cale de dispariţie

A şasea perioadă de extincţie masivă a speciilor este în desfăşurare, spun cercetătorii americani într-un studiu publicat în revista Nature, estimând că, în ritmul distrugerii actuale, trei sferturi din speciile de mamifere vor dispărea în circa 334 de ani.

De la primele organisme pluricelulare – în urmă cu 540 de milioane de ani -, speciile nu au cunoscut decât cinci perioade de extincţie masivă, în cursul cărora 75% dintre specii au fost rase de pe faţa Pământului. Însă, până în prezent, vinovaţii erau catastrofele sau fenomenele naturale.

De data aceasta, ameninţarea este legată de activităţile umane, iar lista este lungă: distrugerea ecosistemelor, supraexploatarea resurselor, răspândirea microbilor şi virusurilor, introducerea accidentală sau fără a lua în calcul consecinţele a unor specii în medii noi, încălzirea globală etc.

Pentru a ilustra pericolul, paleobiologii de la Universitatea Berkeley din California, SUA, au trecut în revistă starea biodiversităţii actuale, evaluând mai ales mamiferele, clasa de animale cel mai bine documentată la ora actuală.

În cursul ultimilor 500 de ani, cel puţin 80 din cele 5.570 de specii de mamifere recenzate au dispărut. Faţă de mai puţin de două extincţii pe milion de ani înregistrate anterior, conform calculelor acestora.

“Ritmul extincţiilor actuale seamănă straniu de mult cu perioadele de extincţie masivă din trecut”, spune Anthony Barnosky, autor principal al studiului.

Tabloul sumbru este întărit de numărul speciilor înscrise pe “lista roşie” a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN). Dacă toate aceste specii – clasate drept “în pericol critic de extincţie”, “în pericol” sau “vulnerabile” – s-ar stinge până la sfârşitul secolului al 21-lea şi dacă extincţiile s-ar desfăşura în acelaşi ritm, peste trei sferturi din speciile de mamifere şi mai puţin de 250 de specii de amfibieni ar dispărea în următorii 334 de ani, indică studiul.

Cele cinci mari perioade de extincţie s-au desfăşurat pe o scară de timp geologic – sute de mii, chiar milioane de ani – foarte mult comparativ cu istoria umanităţii.

Extincţia cea mai brutală a fost cea mai recentă, declanşată în cretacic, în urmă cu circa 65 de milioane de ani, posibil din cauza unei comete sau a unui asteroid uriaş care ar fi căzut pe Terra, pe actuala Peninsulă Yucatan (Mexic). Coliziunea, de o putere echivalentă unui miliard de bombe atomice, ar fi proiectat în atmosferă nori de praf care ar fi schimbat brutal condiiţile climatice. Din cauza acestui cataclism au dispărut 76% dintre specii, printre care şi dinozaurii.

Potrivit paleontologilor californieni, conştientizarea şi luarea de măsuri rapide sunt necesare pentru a limita această a şasea perioadă de extincţie care s-ar derula pe o perioadă inimaginabilă. “Reconstituirea biodiversităţii nu va avea loc pe o scară de timp «umană». Evoluţia noilor specii are loc cel puţin în câteva sute de mii de ani”, au spus aceştia.

Însă nu este totul pierdut. “Până în prezent, doar 1% – 2% din toate speciile au dispărut total din grupurile pe care le cunoaştem. Se pare că nu suntem foarte avansaţi pe calea extincţiei. Putem însă să salvăm multe (specii, n.r.)”, a spus Anthony Barnosky.

Biologul Gilles Boeuf, preşedintele Muzeului Naţional de Istorie Naturală din Paris, spune că extincţiile sunt normale, în prezent trăind pe Terra circa 1% din speciile care există de când există viaţă pe planetă. Mult timp, extincţiile s-au echilibrat prin apariţia de noi specii, menţinând o dinamică a diversităţii.

Totuşi, în prezent, speciile dispar într-un ritm accelerat, din cauza activităţilor umane, dar şi a exploziilor demografice – în curând, Terra va număra 7 miliarde de locuitori.

Acesta a mai spus că nu este timpul pierdut pentru a salva specii, dar omul trebuie să evalueze ce vrea să piardă pentru a asigura supravieţuirea, adăugând că, dacă se vrea hrănirea a nouă miliarde de oameni, nu se va putea salva totul.

“Trebuie găsită măsura corectă. Nu se pune problema la a reveni la lumânare, dar trebuie să fim precauţi, pentru că nu trebuie să ignorăm biodiversitatea”, a mai spus acesta.

În prezent, există 1,9 milioane de specii cunoscute păstrate în muzee, de la virusuri, bacterii, protozoare, ciuperci la specii mai evoluate de animale şi plante. Se descriu între 16 şi 18.000 de specii noi pe an. Totuşi, cercetătorii estimează că există pe Terra între 15 şi 30 de milioane de specii, şi prin urmare au nevoie de circa 1.000 de ani pentru a le descrie.

Însă în ritmul actual al extincţiilor, jumătate vor dispărea până la sfârşitul acestui secol, mai ales în zonele tropicale, odată cu dispariţia pădurilor şi a recifelor de corali.

“Salvarea habitatului mi se pare mai importantă decât salvarea speciilor. Este vorba de ecologia restaurărilor, se poate face local, dar nu peste tot”, a mai spus Boeuf.

Vezi si

OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus

Directorul OMS avertizează că o nouă variantă îngrijorătoare a COVID ar putea apărea

Lipsa supravegherii infecțiilor cu coronavirus ar putea duce la apariție unei noi variante „îngrijorătoare”, spune …