Tuesday , April 23 2024

Totul despre oprirea respiraţiei în somn

Pauzele respiratorii în somn, de peste 10 secunde, întreruperea somnului de sute de ori pe noapte, fără să-ţi dai seama, sunt simptomele unei afecţiuni puţin diagnosticate, dar cu consecinţe extrem de serioase pentru sănătate.

Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv (SASO) este o condiţie medicală frecventă, însă puţin diagnosticată, atrag atenţia specialiştii Reţelei private de sănătate REGINA MARIA.

Afecţiunea poate apărea atât la adulţi, cât şi la copii.

Dr. Ileana Andreescu, medic specialist pneumolog şi dr. Alexandru Andreevici, medic primar pneumolog, ne spun ce este SASO, care sunt consecinţele, cum se testează şi ce metode de tratament există.

Ce este apneea în somn

Apneea în somn se caracterizează prin pauze respiratorii în timpul somnului care se repetă frecvent. Pauzele pot fi cu oprirea respiraţiei (apnee) sau doar cu micşorarea fluxului de aer (hipopnee). La adult, apneea este definită ca oprirea respiraţiei cu durata de cel puţin 10 secunde.

Cu fiecare apnee sau hipopnee, nivelul de oxigen din sânge scade brusc. În consecinţă, creierul primeşte un semnal care trezeşte persoana din somn şi respiraţia se reia, de cele mai multe ori cu zgomot. Deoarece aceste întreruperi se pot produce de sute de ori pe noapte, somnul este foarte fragmentat şi de proastă calitate.

Persoanele care suferă de această afecţiune nu sunt în general conştiente de aceste treziri pe durata somnului, ci se plâng că sunt foarte somnolente în timpul zilei.

Cea mai frecventă formă de apnee în somn este cea obstructivă. În perioada de veghe şi în mod normal în timpul somnului, muşchii de la nivelul gâtului menţin deschise căile aeriene superioare şi astfel aerul intră în plămâni. În SASO, musculatura gâtului şi a limbii se relaxează excesiv în timpul somnului, ceea ce duce la închiderea căilor aeriene superioare, în ciuda efortului respirator.

Care sunt factorii de risc pentru SASO

Deşi SASO poate să apară la bărbaţi şi femei de orice vârstă, este mai frecvent la bărbaţii de vârstă medie şi obezi, care au circumferinţa gâtului peste 42 cm. Totuşi, SASO poate să apară şi la persoanele cu greutate normală, care au anumite anomalii anatomice la nivelul gâtului (amigdale sau limba mărite de volum sau poziţionare anormală a mandibulei sau maxilarului).

Studii recente au arătat că acest sindrom apare frecvent la pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă. Istoricul familial de SASO şi consumul de alcool sunt factori de risc.

Cum se manifestă SASO

Este posibil să nu fiţi conştient că aveţi probleme legate de respiraţie în timpul somnului. De regulă, membrii familiei sunt primii care observă anumite semne sau simptome.

Dacă răspunsul dvs. este DA la oricare din următoarele întrebări, este posibil să suferiţi de Sindromul de Apnee în Somn Obstructiv (SASO):

– Vi se spune că sforăiţi mult şi tare? Soţul sau soţia v-a spus că vă opriţi din respirat în timpul somnului? Nu aveţi un somn odihnitor şi ziua vă simţiţi obosit sau ameţit? Se întâmplă des să vă fie somn ziua sau să adormiţi uşor în timpul zilei? Vă treziţi din somn respirând greu, icnit, ca şi când vă sufocaţi?

Poate avea SASO consecinţe serioase?

Răspunsul la această întrebare este DA. Depistat târziu şi netratat, SASO poate altera semnificativ calitatea vieţii şi poate determina o serie de afecţiuni medicale cu potenţial sever:

– hipertensiune arterială rezistentă la tratament

– infarct de miocard

– aritmii în timpul somnului şi moarte subită („a murit în somn”)

– accidente vasculare cerebrale

– creşterea în greutate

– pre-diabet, diabet

– tulburări de atenţie, memorie şi concentrare

– iritabilitate, schimbări ale dispoziţiei, depresie

– impotenţă

Datorită somnolenţei excesive din timpul zilei şi a tulburărilor de atenţie şi concentrare, pot avea loc accidente cauzate de adormirea la volan şi accidente la locul de muncă. De asemenea, SASO poate deveni o problemă a cuplului: pacientul cu forme severe ajunge doar să doarmă, să mănânce şi să meargă la toaletă. În plus, sforăitul este deranjant sub toate formele şi se ajunge să se doarmă în camere diferite.

Ce test trebuie efectuat pentru confirmarea SASO

Studii recente au arătat că testarea la domiciliu nu este o metodă inferioară testării în laborator atunci când este indicată pacienţilor cu o mare probabilitatea de a avea SASO. Academia Americană de Medicină a Somnului a aprobat utilizarea poligrafului, ca alternativă de diagnostic mai accesibilă, rapidă, cu costuri mai mici şi mai confortabilă pentru pacient.

În noaptea de diagnostic, pacientul doarme cuplat la poligraf care permite înregistrarea următorilor parametri: fluxul de aer la nivelul nasului, nivelul de oxigen din sânge, efortul respirator toracic, frecvenţa cardiacă şi poziţia corpului. Pentru cazurile complexe se foloseşte polisomnograful, aparat utilizat doar în laboratoarele de somn, sub supravegherea personalului de specialitate.

Ambele înregistrări sunt nedureroase şi se vor efectua în timpul unei nopţi obişnuite. Rezultatul va fi analizat de specialist care va stabili dacă aveţi apnee în somn, cât de severă este şi ce tratament ar fi indicat.

Cum se tratează SASO

Odată ce s-a stabilit că aveţi apnee în somn de tip obstructiv se trece la a doua etapă: noaptea de terapie în care se testează proteza respiratorie. De această dată, prin conectarea la un aparat numit CPAP (Continuous Positive Airway Pressure) veţi respira aer la presiune pozitivă continuă care acţionează ca o atelă (proteză) şi menţine deschise căile aeriene superioare. Răspunsul pacienţilor este spectaculos şi dimineaţa la trezire spun că nu au mai dormit aşa bine din copilărie!

Tratamentul are ca scop restaurarea respiraţiei regulate din timpul somnului şi obţinerea unui somn odihnitor. Singurul tratament eficace al acestei boli este folosirea acestui aparat cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care este de fapt un ventilator. Prin intermediul unei măşti, pacientul inspiră la nivelul nasului aer sub presiune pozitivă continuă.

Există modele mai noi de CPAP care pot reduce uşor presiunea aerului în timpul expirului, ceea ce creşte confortul şi complianţa pacientului. De asemenea, cele mai noi aparatele ajustează continuu presiunea aerului, adaptând-o permanent la performanţa respiratorie a pacientului. (realitatea.net)

Vezi si

Stresul termic dăunător pentru sănătate este în creștere în Europa

Europa se confruntă din ce în ce mai des cu episoade de căldură atât de …