„SECRETELE” TINEREŢII

Alimentaţia sănătoasă, evitarea fumatului şi a alcoolului, precum şi activitatea fizică, pentru a nu aminti decât câţiva factori, ar putea prelungi viaţa cu 10 până la 20 de ani. Cercetările efectuate în cadrul unor institute de geriatrie, privind performanţele fizice, intelectuale şi psihice, au arătat că între vârsta calendaristică şi cea biologică pot exista diferenţe de peste 20 de ani. Vitalitatea nu ţine doar de domeniul calendarului. Putem face mult ca ceasul nostru biologic să bată cu un ritm mai lent.

Înainte de toate, e nevoie de o anumită atitudine. Cum vedeţi paharul? Pe jumătate gol sau pe jumătate plin? Optimismul, bucuria, ce pot izvorî chiar şi din lucrurile cele mai neînsemnate constituie izvorul numărul unu al tinereţii. Atitudinea de mulţumire, de recunoştinţă face să crească hormonii fericirii, care întineresc ţesuturile şi organele.

A doua măsură pentru a rămâne tânăr ţine de alimentaţie – mâncarea multă îmbătrâneşte, chiar dacă e total vegetariană. Cine are grijă să nu încarce mereu organismul – cu sosuri, grăsimi, carne, brânzeturi, unt, smântână, frişcă şi dulciuri – adună ani buni în contul vieţii. Persoanele aflate la pensie sunt în primejdie în mod deosebit, deoarece, nemaifiind graba mersului la serviciu, toate mesele tind să fie un ospăţ. Restricţia calorică este singura modalitate, dovedită ştiinţific, de prelungire a vieţii. Bolile canceroase, bolile cardiovasculare şi cele degenerative, hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat şi hiperuricemia sunt doar câteva dintre afecţiunile de care am putea scăpa, în mare parte, printr-o alimentaţie sănătoasă. A trece la culcare cu o uşoară senzaţie de foame e binele cel mai mare pe care-l puteţi face zilnic organismului dumneavoastră.

În al treilea rând, cine doreşte să rămână tânăr trebuie să fie atent cu radicalii liberi. Aceştia sunt compuşi de oxigen, cu o agresivitate foarte mare, care iau naştere în cantităţi mari în decursul metabolismului, după expunerea la diferite toxice, de exemplu fumul de tutun, unele medicamente, razele ultraviolete sau inflamaţii. Radicalii liberi atacă celulele sănătoase, lezând ţesuturile şi organele. În decursul unei singure zile, fiecare celulă e bombardată de 10.000 de ori de radicali liberi. Aceştia pot produce leziuni de membrană, leziuni celulare şi tisulare, prin oxidarea lipidelor şi a proteinelor, alterând astfel integritatea şi permeabilitatea celulară, cu ieşirea din celulă a acidului intracelular; funcţiile enzimatice sunt afectate, producându-se leziuni ale acidului dezoxiribonucleic. S-a descoperit că radicalii liberi nu numai că produc o serie de boli, dar accelerează mult şi procesele de îmbătrânire. Până la un anumit grad, organismul se opune acestor duşmani prin propriile mecanisme antioxidante. Însă, o dată cu înaintarea în vârstă, capacitatea organismului de a face faţă acestui stres oxidativ scade. Şi cum ne putem apăra împotriva acestor compuşi de oxigen? Numeroase vitamine au o puternică acţiune antioxidantă. Cine doreşte să nu îmbătrânească repede, să consume zarzavaturi, fructe şi produse cerealiere integrale, bogate în vitaminele C, E, beta-caroten şi seleniu, care fixează agentul de îmbătrânire, făcându-l inofensiv. Antioxidanţii din alimentaţia vegetariană sunt absolut suficienţi. Orice suplimentare cu tablete este de prisos.

A patra măsură care ne măreşte şansele de a rămâne biologic tineri este activitatea fizică regulată. Pe lângă efectele favorabile asupra aparatului cardiovascular, exerciţiul fizic întăreşte musculatura şi scheletul, prevenind osteoporoza şi bolile articulare degenerative. De asemenea, activitatea fizică fortifică sistemul imunitar şi stimulează activitatea creierului. În plus, efectuarea zilnică de exerciţii fizice diminuează stresul, ne face mulţumiţi, dându-ne o senzaţie de bunăstare, şi ne ajută să avem o sănătoasă încredere în noi înşine. Şi nu în ultimul rând, musculatura bine dezvoltată garantează un aspect tineresc. Azi se ştie că atrofia musculară poate fi împiedicată prin antrenament fizic, la orice vârstă.

De mii de ani, omenirea caută secretul tinereţii veşnice, dar până acum nu s-a găsit o pilulă, o poţiune sau o vitamină capabilă de a prelungi fără echivoc durata de viaţă. „Îmbătrânirea nu e nici inevitabilă, nici necesară”, spune Tom Kirkwood, profesor de gerontologie de la Universitatea Newcastle. În ultimul secol, speranţa de viaţă a crescut în mod incontestabil. Dacă în anul 1900, în SUA şi în Anglia, era de 45 de ani, azi e de aproape 80. Dar majoritatea câştigului n-a survenit prin prelungirea vieţii adulţilor, ci prin prevenirea şi prin reducerea mortalităţii infantile. Avem tendinţa să supraevaluăm rolul medicinii în ameliorarea duratei de viaţă. Vaccinurile şi antibioticele au un rol important, însă câştigul, acolo unde s-a realizat, a survenit în urma îmbunătăţirii condiţiilor de igienă, de viaţă şi de alimentaţie. Pentru viitor, adevăratul câştig va fi posibil, adăugând ani în plus vieţii vârstnicilor.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector universitar