PROBIOTICELE

Termenul „probiotic” e derivat din greaca și înseamnă „pentru viață”. Cunoscute și ca “bacterii bune”, probioticele sunt microorganisme vii, care aduc anumite beneficii sănătății. Probabil termenul a evoluat în contrast direct cu „antibiotic”, substanța care inhibă creșterea. În 1989 Roy Fuller a sugerat o definiție a probioticelor care astăzi este unanim acceptată: “Microorganisme vii care, aduse prin alimentație, au efecte benefice asupra organismului gazdă, prin îmbunătățirea echilibrului florei intestinale.” Definiția lui Fuller accentuează ca aceste microorganisme trebuie sa fie vii când ajung în intestine și introduce aspectul efectelor benefice pe care le au asupra organismului gazda. Așadar, probioticele sunt suplimente alimentare care conțin bacterii sau drojdii viabile ce au un efect benefic asupra organismului. Cele mai cunoscute specii de microorganisme folosite pentru formularea prebioticelor sunt bacteriile lactice acidofile. Acestea sunt folosite de mulți ani în industria alimentara deoarece au capacitatea de a transforma zaharurile (inclusiv lactoza) și alți carbohidrați în acid lactic. Acestea nu au doar rolul de a asigura gustul caracteristic de fermentat (ex: iaurt), dar și de a asigura o mai buna conservabilitate a alimentelor.

În mod obișnuit organismul dispune de o proprie ecologie microbiană, cunoscută drept microflora intestinala. Numărul speciilor microbiene poate scădea în anumite circumstanțe, cum ar fi terapia cu antibiotice sau alte medicamente, excesul de alcool, stresul, bolile, expunerea la substanțe toxice sau chiar folosirea săpunului antibacterian. În aceste cazuri numărul bacteriilor poate scădea drastic și pot apărea competitorii, dăunătorii în principal, în detrimentul sănătății organismului. Menținerea unei microflore sănătoase este dependentă de o multitudine de factori, în special calitatea hranei. Utilizarea alimentelor probiotice în dietă a demonstrat efectele benefice ale probioticelor asupra sănătății tractului gastrointestinal și deci asupra organismului în ansamblu.

La nivelul tractului digestiv trăiesc aproximativ 400 de specii de bacterii. Mici cantități se găsesc în stomac și intestinul subțire, iar celelalte se găsesc la nivelul colonului. Această microfloră ne ajută în digestie sintetizând vitamine și alți nutrienți, metabolizează anumite medicamente și ajută sistemul imunitar. Se consideră că probioticele ne ajută în două moduri: Primul este rolul pe care îl joaca în interiorul sistemului digestiv, de echilibru între numărul de bacterii bune și rele. Medicamentele, dietele, alcoolul, poluarea, stresul, lipsa somnului și bolile pot înclina balanța în direcția greșită, crescând astfel numărul bacteriilor dăunătoare. Al doilea este impactul pe care acestea îl au asupra sistemului imunitar. Se crede ca acesta ar fi cel mai important rol al probioticelor. Acest lucru se întâmplă pentru că dacă există un echilibru între bacteriile patogene și cele benefice, cele patogene nu se pot dezvolta pentru ca sunt inhibate de cele benefice. Cercetările au arătat că probioticele pot preveni sau trata diferite afecțiuni ca diareea, diareea cauzată de antibiotice, dermatita atopică (întâlnită foarte des la copii), cariile și alte afecțiuni ale sistemului digestiv.

Cea mai bună sursă de probiotice sunt produsele lactate fermentate (iaurt, kefir, sana, brânză fermentată de vaci, lapte batut, lapte praf, telemea etc.) pentru că au o concentrație mare de probiotice și nu au foarte multe calorii. Alte surse alimentare de probiotice sunt alimentele proaspete și crude: spirulina, iarba de grâu și legumele cu frunze verzi; alimentele care conțin polifenoli: ceaiul verde, usturoiul și ginsengul; alimente fermentate nonlactate: Tempeh (produs din soia fermentata), sosul de soia, varza acra și kimchi (varza picanta coreeana); suplimente: capsule, tablete si preparate uscate prin congelare; cereale, sucuri naturale, înghețată, fulgi de ovăz, prăjituri, varza murată natural fără oțet, murăturile din legume (fără oțet); tofu, iaurt de soia; vinul din struguri.

Probioticele, fie sub  forma de alimente fermentate, fie sub forma de suplimente, trebuie consumate zilnic pentru a preveni îmbolnăvirile, deoarece susțin sănătatea sistemului digestiv prin producerea de enzime necesare în digestia alimentelor și ajută la descompunerea substanțelor alimentare. Ele îmbunătățesc de asemenea absorbția vitaminelor și mineralelor în sânge și susțin imunitatea prin stimularea mecanismelor naturale de autoapărare a organismului formând un strat protector de bacterii prietenoase la nivelul intestinului, care împiedică agenții patogeni să invadeze organismul.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Lector universitar, Doctor în științe medicale