Sunday , November 27 2022

PREDIABETUL ŞI PREVENIREA EVOLUŢIEI CĂTRE DIABET  

Dobândirea unui stil de viață nesanogen și existența unor dezechilibre nutriționale pot conduce la apariția unor afecțiuni grave în rândul populației, printre care obezitatea și bolile metabolice cu anomalii intermediare ale glicemiei. În prezent, pe lângă cei 415 milioane de adulți estimați că ar avea diabet zaharat, există 318 milioane de adulți care suferă de anomalii ale reglării glicemice, stări patologice încadrate în stadiul de prediabet, care îi expune la un risc crescut de a dezvolta boala în viitor. Prediabetul este o afecțiune în care nivelurile de glucoză din sânge sunt mai mari decât cele normale, dar nu suficient de mari pentru un diagnostic de diabet zaharat. Conform celor mai recente recomandări, prediabetul este definit ca alterarea sau modificarea glicemiei à jeun, cu niveluri ale glucozei plasmatice à jeun de 100 până la 125 mg/dl, toleranță scăzută la glucoză, cu niveluri de glucoză din plasmă între 140 și 199 mg/dl 2 ore postprandial sau HbA1c de 5,7 până la 6,4 %.

Optimizarea stilului de viață este elementul cheie în ameliorarea calității controlului glicemic, abordare care poate preveni în mod eficient progresia de la prediabet la diabet. În plus, optimizarea stilului de viață va îmbunătăți toți factorii de risc pentru diabet zaharat și sindrom metabolic, obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie. Principiile alimentare în managementul prediabetului sunt asemănătoare cu cele ale persoanelor sănătoase. În acest sens, alimentația trebuie să fie: echilibrată, controlată caloric, moderată și variată. Alimentele care sunt bogate nutrițional și reduse caloric contribuie la optimizarea sațietății și asigură un aport adecvat de carbohidrați, fibre, proteine,acizi grași esențiali, vitamine și minerale. Carbohidrați ar trebui sa provină în principal din cereale nerafinate, fructe, legume și produse lactate degresate. Se recomandă, în general, ca glucidele să asigure 45-65% din aportul energetic total, cu un aport de carbohidrații simpli până la o treime din total, minim 130 de grame de carbohidrați pe zi.

Creșterea consumului de alimente cu indice glicemic scăzut, îmbunătățește nivelul glicemiei, dislipidemiei, contribuie la controlul ponderal, scade riscul de boli cardiovasculare și mărește capacitatea de efort. Persoanele cu risc de a dezvolta diabet zaharat ar trebui să fie încurajate să atingă recomandările în consumul de fibre alimentare 14 g de fibre/1000 kcal. Fibrele alimentare sunt constituenți vegetali, alcătuiți în principal din glucide nedigerabile (celuloză, lignină, pectină, hemiceluloză), ele având rol în asigurarea unui tranzit intestinal normal prin stimularea secreției salivare și a sucului gastric și încetinirea ratei de digestie și absorbție. Surse bogate în fibre sunt: boabe de cereale, cum ar fi tărâțe de grâu, cereale integrale, fructe și legume, fasole uscată, mazăre, linte.

Alimentația sănătoasă trebuie să conțină un aport de grăsimi de până la 30% din aportul energetic total zilnic. Acizi grași polinesaturați, includ acizii omega 3, care au calități protectoare cardio-vasculare – se recomandă cel puțin două porții de pește pe săptămână pentru a furniza cantități suficiente de omega 3. Consumul ridicat de acizi grași saturați alterează acțiunea insulinei și este corelat cu un risc crescut de diabet zaharat tip 2.

Nutraceuticele pot reprezenta o alternativă valoroasă sau un adjuvant, într-un astfel de context. Studiile experimentale au demonstrat că scorțișoara posedă proprietăți antidiabetice și antiinflamatorii, poate fi un adjuvant excelent în îmbunătățirea controlului glicemic. La subiecții sănătoși, un studiu a arătat că 5 g de scorțișoară pudră scade nivelul glucozei din sânge postprandial. Aceste efecte benefice par a fi legate de polifenolii solubili în apă. Un studiu in vitro a arătat că polifenolii posedă o acțiune asemănătoare insulinei. În plus, acești compuși bioactivi din scorțișoară au relevant proprietăți antioxidante puternice asupra stresului oxidativ prin inhibarea peroxidării lipidelor, atât la animale, cât și la oameni. Deficiența de minerale specifice, cum ar fi potasiu, magneziu, zinc și crom, poate agrava toleranța alterată la glucoză. Mai multe studii au arătat că suplimentarea cu crom poate avea rezultate benefice asupra glicemiei, acționând ca un regulator al homeostaziei glicemice.

Intervenția nutrițională spre corectarea acestor anomalii ale reglării glicemiei, trebuie să înceapă cât mai curând în vederea obținerii unor rezultate favorabile și stoparea progresiei spre diabet zaharat, presupunând un stil de viață activ care include exerciți fizice regulate cel puțin 1 oră/zi și o dietă hipocalorică pentru persoanele obeze.

 Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector Universitar

 

 

Vezi si

Diabetul zaharat și somnul

Somnul reprezintă aproximativ 30% din viața unei persoane. Durata medie de somn pentru o persoană …