Nutriția în sindromul de intestin iritiabil

Sindromul de intestin iritabil reprezintă o asociere de simptome gastrointestinale recurente, neexplicate prin anomalii intestinale organice, manifestate prin disconfort şi durere abdominală care pot fi însoţite de tulburări de tranzit intestinal şi simptome de distensie abdominală. Unele persoane pot asocia şi oboseală, greaţă, anxietate şi depresie. Potrivit estimărilor actuale, prevalenţa este de 10-20%, în general fiind afectate persoanele sub 50 de ani, cu predilecţie femeile (reprezentând o pondere de 70% din totalul pacienţilor diagnosticaţi). Cauzele sindromului de intestin iritabil rămân necunoscute, făcând obiectul multor studii. Interacţiunea complexă dintre factorii psihologici (stresul emoţional) şi factorii biologici induce şi exacerbează simptomele. Au fost propuse mai multe mecanisme pentru a explica simptomatologia şi anume: diverse intoleranţe alimentare, inflamaţia intestinală, alterarea motilităţii gastrointestinale, schimbarea structurii microflorei intestinale, reactivitatea crescută postinfecţioasǎ, dereglări ale sistemului imun, perturbarea comenzilor nervoase ce controlează motilitatea gastro-intestinală, factori genetici şi factori de mediu. Bacteriile gastrointestinale au un rol important în funcţia imună a tubului digestiv. Este încă neclar dacă alterarea florei bacteriene (reducerea anumitor specii bacteriene cu supradezvoltarea altora) este cauza sau consecinţa sindromului de intestin iritabil.

Diagnosticul de sindrom de intestin iritabil se poate stabili pe baza prezenţei durerii sau disconfortului abdominal timp de cel puţin 3 zile pe lună (în ultimele 3 luni), asociată cu cel puţin 2 din următoarele: modificări privind frecvenţa scaunelor, modificări ale consistenţei scaunelor, ameliorarea simptomatologiei o dată cu defecaţia, durere abdominală sau disconfort, balonare, modificări ale tranzitului intestinal.

Sindromul de intestin iritabil este o afecţiune dificil de manageriat, tratamentul fiind axat pe combaterea simptomelor. Stabilirea unui bun dialog medic-pacient poate ajuta la identificarea unor agenţi stresori din viaţa pacientului, ulterior putând fi oferite strategii pentru combaterea stresului, un important factor etiologic. Schimbarea stilului de viaţă (adoptarea unui regim alimentar sănătos, creşterea activităţii fizice, combaterea stresului) poate fi benefică tuturor pacienţilor diagnosticaţi cu sindrom de intestin iritabil, pentru unii fiind suficientă în controlul simptomelor. Anumite alimente pot declanşa apariţia simptomatologiei (de ex. ingestia de alimentele bogate în grăsimi poate fi urmată de apariţia diareei). De cele mai multe ori pacienţii cunosc alimentele „trigger”, unii realizând beneficii în ameliorarea simptomatologiei după excluderea acestora din alimentaţie. De mare importanţă este completarea unui jurnal, cu scopul de a identifica o posibilă relaţie între simptomatologie şi diverse alimente, activitatea fizică, factori stresanţi sau ciclu menstrual (în cazul femeilor). Sfaturile generale vizează: mese regulate, obiceiuri alimentare sănătoase, alocarea unui interval orar pentru fiecare masă, respectarea orarului meselor, evitarea servirii la ore târzii a cinei, aport de lichide corespunzător (1,5-3 l/zi), evitarea consumului de băuturi carbogazoase, cafea şi alcool. Consumul unor alimente obişnuite poate agrava simptomele în cazul pacienţilor cu sindrom de intestin iritabil (cafeină, alcool, alimente bogate în grăsimi, alimente condimentate, cereale, brânză, laptele, sucuri de fructe, îndulcitori artificiali, legume care fermentează – varza, varza de Bruxelles, porumbul, ceapa, leguminoasele). În privinţa aportul de fibre, recomandările ar trebui individualizate, întrucât creşterea aportului de fibre (în special, insolubile) poate înrăutăţii simptomatologia. O dietă „de eliminare” poate fi luată în calcul la pacienţii la care se suspectează intoleranţe alimentare multiple şi la care dieta, prin evitarea unui singur tip de aliment, nu a dat rezultate. Dieta „de eliminare” include o selecţie de alimente cu potenţial alergen scăzut (ex. un tip de carne, un tip de produs cerealier, două feluri de fructe şi legume, un produs de substituție al laptelui, o sursă de grăsimi). În momentul abordării unui astfel de tip de dietă este necesar sfatul unui dietetician pentru a se asigura echilibrul nutriţional.

Sindromul intestinului iritabil poate determina modificări importante ale stilului de viață, prin simptomele deranjante pe care le determină. Regimul sărac în alimente fermentabile este esențial în controlul simptomelor pacienților cu sindrom de intestin iritabil, dar un astfel de regim este dificil de urmat timp de mai multe săptămâni sau luni şi de aceea este necesară urmărirea pacienților în echipa gastroenterolog – medic nutriționist pentru a determina cantitățile minime tolerate din aceste alimente si pentru a evita regimurile excesiv de restrictive.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector universitar