NUTRIŢIA ÎN SARCINĂ

Aproape că nu există, din punct de vedere nutriţional, o perioadă la fel de importantă ca cea din timpul sarcinii şi lactaţiei. Studii recente demonstrează că statusul nutriţional din timpul sarcinii afectează nu numai sănătatea şi dezvoltarea neurologică a nou născutului, dar şi morbiditatea şi mortalitatea la vârsta adultă a copilului. Evaluarea stării de nutriţie în perioada preconcepţiei are scopul de a identifica femei cu risc crescut pentru o sarcină cu prognostic nefavorabil, deoarece schimbarea comportamentului alimentar în această perioadă s-a dovedit a avea efecte benefice asupra fătului. Greutatea mamei în momentul concepţiei şi ritmul creşterii în greutate în timpul sarcinii sunt indicatorii predictivi cei mai buni ai greutăţii fătului la naştere. Atât subnutriţia cât şi obezitatea au consecinţe nefavorabile asupra sarcinii. Subnutriţia la fete este asociată cu un declin reversibil al fertilităţii, sarcini premature şi decese neonatale. Pe de altă parte, femeile obeze au un risc crescut de hipertensiune arterială, diabet zaharat, complicaţii în timpul travaliului, naşteri peste termen şi decese fetale tardive. Dintre factorii care influenţează greutatea la naştere doi sunt legaţi de statusul nutriţional al mamei, greutatea în perioada preconcepţională şi creşterea în greutate de-a lungul sarcinii. Deşi mulţi factori de risc pentru greutatea scăzută la naştere nu pot fi influențați, cei legaţi de nutriţia maternă pot fi influenţaţi, răspunzând favorabil la terapia nutriţională. Procesele anabolice complexe care au loc pe parcursul sarcinii, dezvoltarea placentară şi evenimentele critice importante (organogeneza fetală) din perioada timpurie a sarcinii, depind de aportul nutriţional al mamei, necesitând creşterea consumului energetic şi de nutrienţi.
Modificările fiziologice complexe care au loc în timpul sarcinii determină nu numai creşterea necesarului de proteine dar şi a celui de vitamine si minerale. Tendinţa actuală este cea de a asigura consumul adecvat al acestor nutrienţi prin consumul de suplimente vitaminice şi minerale. Totuşi acest subiect este încă disputat, experţii având păreri diferite despre tipul vitaminelor şi mineralelor care trebuie suplimentate, cantitatea şi momentul începerii suplimentării. O atenţie deosebită se acordă consumului de Fe şi acid folic. Necesarul este mult crescut în timpul sarcinii. Consumul scăzut de Fe este asociat cu riscul de naştere prematură şi cu greutate fetală scăzută la naştere. Unele studii au arătat că nota APGAR este semnificativ mai mare la copii mamelor care au primit suplimente de Fe în timpul sarcinii. Deficienţa de acid folic este una din cele mai comune deficienţe vitaminice în sarcină. Necesarul este crescut în această perioadă, acidul folic fiind necesar apariţiei şi dezvoltării sistemului nervos.
Substanţe interzise în sarcină: ALCOOLUL – Consumul abuziv de alcool este contraindicat în sarcină şi în perioada pregestaţională, datorită efectelor nocive ale acestuia. În plus alcoolul interferă cu absorbţia şi metabolismul nutrienţilor. Deşi este cunoscut efectul teratogen al consumului de alcool în cantităţi mari, efectele consumului limitat (ocazional) nu sunt cunoscute, atitudinea cea mai prudentă fiind aceea de a recomanda evitarea consumului de alcool pe parcursul sarcinii. FUMATUL – Gravidele fumătoare au risc crescut de anomalii placentare şi afectare fetală (prematuritate, greutate mică la naştere, dezvoltare intelectuală deficitară) datorate tulburărilor de transport ale oxigenului. Fumatul determină o scădere a nivelelor serice ale vitaminei C, fiind recomandate suplimente nutriţionale de vitamina C gravidelor fumătoare. COFEINA – există controverse în privinţa unui nivel acceptabil al consumului de cofeină pe parcursul sarcinii. În SUA, The Food and Drug Administration recomandă limitarea consumului de cofeină în sarcină şi, dacă este posibil, evitarea completă. Sursele principale de cofeină sunt reprezentate de cafea, ceai, cacao, ciocolată şi băuturile de tip cola.
Contaminarea alimentelor cu contaminanţi externi sau cu factori infecţioşi este o problemă importantă în perioada gravidităţii. Contaminanţii externi, cum ar fi sărurile metalelor grele, sunt reprezentate de consumul de peşte din ape contaminate şi în special al peştilor mari (rechin, peştele spadă) care pot acumula cantităţi mai mari. Consumul de peşte crud (sushi) trebuie evitat pe parcursul sarcinii. Pentru prevenirea toxoplasmozei şi altor infecţii, femeile gravide trebuie să evite consumul produselor din carne (în special pui sau peşte) incomplet preparate termic şi consumul de lactate şi sucuri nepasteurizate.
Ghid de alimentaţie: pe baza piramidei alimentare adaptate a gravidei medicul specialist nutriţionist elaborează planul dietetic. Ca principii de bază, se vor prefera alimentele cu conţinut scăzut în grăsimi şi crescut în carbohidraţi complecşi şi se va sublinia importanţa consumului alimentelor bogate în calciu. Suplimentele nutritive, cu excepţia fierului, nu sunt necesare la gravidele cu o dietă echilibrată, ele vor fi recomandate doar la vegetarieni şi în sarcinile cu risc.

Dr. Claudiu COBUZ
Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector Universitar