Naveta spatiala americana – un program costisitor cu rezultate controversate

Ma[ina de zbor cea mai complex\ [i mai costisitoare realizat\ vreodat\, naveta spa]ial\ a permis construirea Sta]iei Spa]iale Interna]ionale, dar nu i-a adus pe americani mai departe de orbita terestr\, în detrimentul explor\rii spa]iale la distan]e mai mari cu echipaj uman la bord, potrivit AFP.
“Naveta este o ma[in\ foarte sofisticat\ cu mari capacit\]i”, spune John Logsdon, fost director al Institutului de politic\ spa]ial\ (Space Policy Institute) de la Washington [i consilier la Casa Alb\.
Ultima navet\ spa]ial\ american\, Atlantis, a aterizat joi în Florida dup\ ultima sa misiune, urmând s\ fie expus\ într-un muzeu, ca [i celelate dou\ navete, deja retrase, Discovery [i Endeavour.
Prin construc]ia Sta]iei Spa]iale Interna]ionale (ISS), naveta “a ar\tat c\ oamenii pot lucra în vidul spa]ial, pot s\ duc\ acolo structuri de mari dimensiuni [i pot s\ le asambleze”, mai spune Logsdon.
Astfel, naveta a fost “un succes”, pentru c\ “ISS este cheia viitorului” explor\rii cu echipaj uman a sistemului solar, a apreciat acesta.
“În viitor, istoricii vor vedea probabil naveta ca pe un program spectaculos”, spune Bill Barry, istoric principal al Agen]iei spa]iale americane (NASA), f\când referire la construc]ia ISS, decis\ în anul 1984, [i la plasarea pe orbit\ în 1990 a telescopului Hubble, primul telescop spa]ial care a revolu]ionat astronomia.
Pe lâng\ inova]iile aduse în domeniul tehnologiei, naveta a intrat în cultura popular\, mai spune Barry. “Dac\ ve]i cere unui copil american sau din alt\ parte a lumii s\ v\ reprezinte un vehicul spa]ial, marea majoritate vor desena o navet\”, a precizat el.
John Logson a prezentat pe de alt\ parte [i insuccesele programului spa]ial american – accidentele suferite de Challenger în 1986 [i Columbia în 2003, când naveta “nu [i-a ]inut promisiunile: de a fi o ma[in\ convenabil\ [i u[or de utilizat”.
El a precizat c\ acest program, cel mai lung din cei 50 de ani de istorie a NASA, a costat circa 208 miliarde de dolari (la valoarea din 2010 a monedei americane). Spre exemplu, programul Apollo care a permis SUA s\ trimit\ în 1969 primul om pe Lun\ a costat 151 de miliarde de dolari.
Scopul navetei spa]iale, aprobat de administra]ia lui Richard Nixon în 1972, a fost s\ scad\ costurile legate de zborurile în spa]iu [i s\ le fac\ mai accesibile oamenilor. E[ecul, în atingerea acestui obiectiv, s-ar putea explica prin aceea c\, la vremea respectiv\, încercând s\ fac\ economie, Casa Alb\ a constrâns NASA s\ fac\ anumite compromisuri la conceperea navetei, f\când ca întregul sistem s\ fie mai scump de exploatat, spune Bill Barry.
În opinia lui John Logsdon, “gre[eala a fost dezvoltarea în totalitate a programului de zboruri spa]iale cu echipaj uman în jurul navetei, care ar fi trebuit retras\ la începutul anilor ’90”. Tot el spune c\ ISS ar fi trebuit construit\ mai devreme. “Ar fi trebuit s\ tragem înv\]\turi de la prima genera]ie de navete [i am avea acum un nou vehicul pentru a explora Luna”, a ad\ugat Logsdon.
Potrivit lui Scott Pace, directorul Institutului de politic\ spa]ial\ [i fost responsabil la NASA sub administra]ia lui George W. Bush, pre[edintele Barack Obama nu ar fi trebuit la rândul s\u s\ anuleze programul Constellation început de predecesorul s\u, în vederea relu\rii zborurilor pe Lun\ cu racheta Ares 1 [i capsula Orion. Acesta mai consider\ c\ Ares 1 ar fi putut s\ lanseze capsula Orion cu astronau]i la bord c\tre ISS, oferind astfel o posibilitate de transport public c\tre Sta]ie, pân\ când sectorul privat va putea prelua [tafeta.
NASA sper\ c\ în cadrul parteneriatului s\u cu Boeing, SpaceX, Sierra Nevada [i Blue Origin, va putea cump\ra locuri la bordul unuia sau a dou\ vehicule care s\ serveasc\ drept succesori ai navetei pentru a-[i transporta astronau]ii pe ISS pân\ în 2015.
Între timp, explorarea spa]ial\ a SUA va depinde de capsulele ruse[ti Soyuz, care vor putea fi închiriate de americani cu 51 de milioane de dolari pe loc, sum\ în care intr\ [i costul antrenamentului astronautului.
Cel de-al 135-lea [i totodat\ ultimul zbor al unei navete americane, cel realizat de Atlantis, pentru o misiune de aprovizionare a Sta]iei Spa]iale Interna]ionale (ISS), s-a încheiat joi, odat\ cu aterizarea navetei în Florida, dup\ ce a stat 13 zile în spa]iu, dintre care aproape opt zile au fost petrecute fiind conectat\ la ISS.
Atlantis va fi expus\ la Centrul pentru vizitatori din apropiere de Kennedy Space Center din Florida. Endeavour va ajunge la California Science Center din Los Angeles, iar Discovery, cea mai veche dintre navete, va fi expus\ în anexa Muzeului na]ional al aerului [i spa]iului, Steven Udvar-Hazy Center, din apropiere de Washington, unde va lua locul navetei Enterprise. Aceasta din urm\ va fi expus\ apoi la Intrepid Sea, Air and Space Museum din New York. t