Medic: Postul reprezintă o faptă de virtute și un exercițiu de voință, nu dietă

Managerul Spitalului de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” Iași, Florin Roșu, afirmă că postul nu este doar o dietă alimentară, ci trebuie să fie o stare de spirit, de rugăciune și meditație în care trebuie să fim mai buni și mai empatici. Medicul atrage atenția că deși în post mult mai important decât alimentația este modul de gândire, felul în care vorbim și ne comportăm cu cei din jur, contează mult și ce anume mâncăm în perioada postului.

“Luna Noiembrie este marcată, printre altele, de începerea Postului Crăciunului. Această perioadă presupune abținerea de la consumul de alimente de origine animală, precum și la momente de introspecție și reevaluare. Cu alte cuvinte, postul reprezintă o faptă de virtute și un exercițiu de voință, care are ca și finalitate curățirea trupului și a sufletului. În timpurile vechi, oamenii au găsit echilibrul trupului și sufletului prin post, la acele vremuri semnificația postului fiind strict legată de principii religioase. Ulterior, un rol deosebit de benefic al acestuia s-a dovedit a fi detoxifierea organismului. Cu toate acestea, perioada postului necesită o atenție deosebită în ceea ce privește alimentele consumate”, a declarat pentru Agerpres,  dr Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.
În timpul postului, creștinii ortodocși elimină alimente precum carnea, ouăle, laptele și cresc aportul de carbohidrați, cereale, fructe, legume și diverse semințe, însă consumul acestor alimente trebuie să fie unul echilibrat.
“Cele mai frecvente deficite întâlnite în timpul alimentației vegetariene sunt cel al aminoacizilor esențiali (lizină, metionină, triptofan) și cel al vitaminelor de grup B și D, cu toate acestea, printr-o alimentație adecvată aceste dezechilibre pot fi corectate. De multe ori, oamenii decid să înlocuiască aceste alimente cu produsele semipreparate din magazine care prezintă un adevărat risc pentru sănătate prin conținutul ridicat de aditivi alimentari, așa zisele E-uri”, explică Florin Roșu, medic primar infecționist și medic primar ATI.
În ceea ce privește postul în rândul copiilor, susține medicul, studiile arată faptul că acesta nu este benefic, întrucât până în jurul vârstei de 14 ani corpul copiilor are nevoie permanentă de un complex de elemente nutritive esențiale pentru o dezvoltare armonioasă, atât din punct de vedere fizic cât și psihic.

“A fost demonstrat faptul că organismul copiilor nu este pregătit pentru a face față unor astfel de carențe. Privarea copiilor de calciul conținut de produsele lactate are consecințe importante asupra dezvoltării sistemului osos, dar și endocrin”, afirmă dr Florin Roșu.

O altă categorie aflată la risc atunci când ne referim la post este cea a pacienților suferinzi de o patologie cronică precum diabetul zaharat.

“În această perioadă, această categorie de pacienți prezintă valori glicemice crescute. Acest lucru se datorează creșterii consumului de carbohidrați. Un pacient diabetic are voie să consume în medie 180 grame de carbohidrați pe zi. În perioada postului, această cantitate se dublează sau chiar triplează, lucru care se reflectă în valorile crescute ale glicemiei. Lipsa proteinei de origine animală face ca pacientul să simtă senzația de sațietate mult mai târziu, lucru care duce la creșterea frecvenței meselor. Așadar, numărul crescut de carbohidrați din dietă, împreună cu cea a porțiilor de mâncare asociată cu creșterea frecvenței meselor duce la dezechilibrarea diabetului”, a explicat dr Florin Roșu.
Medicul nu recomandă persoanelor care suferă de boli cronice să țină post, deoarece se asociază de cele mai multe ori cu agravarea stării de sănătate.
De asemenea, în perioada postului, conservele preparate în casă sunt consumate la fel ca și produsele fabricate industrial.
“Dacă nu sunt corect preparate termic, acestea pot fi contaminate cu o bacterie care produce boala numită botulism. Clostridium botulinum este o bacterie Gram-pozitivă, anaerobă, care produce toxina botulinică. Această toxină a fost găsită în conservele care conțin puțin acid, cum ar fi cele de sfeclă, ciuperci sau fasole verde, dar și în conservele de pește sau în semipreparate de tipul cârnaților sau a șuncii. Metodele de conservare a alimentelor prin adăugarea de ulei la suprafața acestora produc condiții de anaerobioză, fapt care favorizează producerea de toxină botulinică. Această metodă este întâlnită mai ales în rândul conservelor de ton sau a celor cu pește afumat și sărat”, explică dr Florin Roșu.
Medicul infecționist a explicat că singurul semn care ne-ar putea da de bănuit că o conservă este contaminată cu această bacterie botulinică este bombarea capacului.
“Acest lucru se datorează faptului că bacteria produce gaz, fără a altera însă calitatea alimentelor prin distorsiunea gustului sau a mirosului acestora. Toxina botulinică poate fi distrusă prin fierberea alimentelor timp de 10 minute. Simptomele botulismului alimentar apar rapid, la aproximativ 12-36 ore de la ingestia alimentelor contaminate. Acestea sunt reprezentate de greață, vărsături, scaune apoase, dureri abdominale cu caracter colicativ, atonie, vedere încețoșată, ptoza palpebrală (căderea pleoapei), incapacitatea controlului mușchilor faciali și, în cele din urmă, dificultățile respiratorii. Atunci când o persoană prezintă aceste simptome este necesară prezentarea cât mai rapidă la medicul specialist infecționist, întrucât această patologie este una deosebit de gravă. Tratamentul poate fi acordat doar la spital, acesta constând în administrarea de antitoxine și în susținerea funcțiilor vitale afectate”, spune dr Florin Roșu.
Acesta a ținut să precizeze că pentru a putea preveni această patologie este importantă respectarea normelor de igienă și sterilizarea prin fierbere timp de 30 de minute, atunci când se prepară conservele în casă. Totodată, trebuie excluse de la consum conservele care nu au fost depozitate în condiții optime sau care au termenul de valabilitate expirat. (Agerpres)