Locuitorii oraselor poluate “se tampesc” cu fiecare gura de aer respirat

A respira într-o atmosferă poluată este ca şi cum ai lua ‘suplimente pentru tâmpire’, afirmă oameni de ştiinţă americani. Cele mai noi studii realizate pe şoareci de laborator au demonstrat că o expunere îndelungată la aer poluat duce la modificări fizice pe creier, în urma cărora are de suferit capacitatea de învăţare şi apar perturbări de memorie.

Mai mult decât atât, rezultatele obţinute în timpul studiului au relevat existenţa unei legături directe între poluarea atmosferei şi nivelul de depresie sau alte stări îngrijorătoare. Autorii studiului sunt de părere că toate aceste fenomene sunt valabile şi în cazul oamenilor, notează cotidianul rus Utro.

Un grup de cercetători de la Universitatea din Ohio a studiat timp de zece luni după grupuri de şoareci. Unii respirau aer filtrat, în timp ce alţii erau nevoiţi să respire, câte şase ore pe zi timp de cinci zile pe săptămână, aer cu mici particule asemănătoare celor cauzate de gazele de eşapament din trafic şi industrie. Concentraţia substanţelor poluante era calculată raportat la cantitatea de poluare pe care o ‘încasează’ oamenii care trăiesc în marile oraşe.

La finalul celor zece luni /aproape o jumătate din ciclul de viaţă al şoarecilor/, rozătoarele au fost supuse unor teste de comportament. În speţă, timp de 5 zile oamenii de ştiinţă au încercat să-i înveţe să găsească ieşirea dintr-un labirint. La finalul testului s-a descoperit că şoarecii care au respirat aer poluat aveau nevoie de mult mai mult timp pentru a asimila informaţiile, uitând adesea locul unde se afla ieşirea. Nu acelaşi lucru se putea spune despre şoarecii care ‘savuraseră’ timp ce 10 luni aer curat.

Un alt experiment a demonstrat că aerul poluat se răsfrânge asupra stării interne a şoarecilor. Spre deosebire de şoarecii care au inspirat aer filtrat, cei expuşi la ‘aer de metropolă’ au demonstrat un nivel ridicat de stări depresive şi alte tulburări nervoase.

În final, oamenii de ştiinţă au descoperit la şoarecii care au respirat din belşug aer poluat schimbări la nivel celular, în acea regiune a creierului care răspunde de memorie şi de capacitatea de învăţare.

‘Rezultatele obţinute arată că o influenţă îndelungată a aerului poluat poate avea un efect negativ substanţial asupra creierului şi poate duce la diverse probleme de sănătate’, a rezumat Laura Fonken, cercetătoare la Universitatea din Ohio. ‘Poluarea poate avea, la nivel global, consecinţe grave pentru milioane de oameni, care sunt nevoiţi să trăiască şi să muncească în condiţiile unor oraşe pline de gaze de eşapament’, a atenţionat aceasta.

Potrivit Agenţiei naţionale de statistică a Federaţiei Ruse, Rosstat, care a realizat un top al oraşelor industriale din Rusia în funcţie de gradul de poluare a atmosferei, cel mai poluat oraş rus este Norilsk, iar cel mai favorabil din punct de vedere ecologic – Stavropol. Contrar aşteptărilor, Moscova nu se numără printre liderii acestui top puţin onorant: anul trecut, întreprinderile capitalei ruse au emis în atmosferă ‘doar’ 62,9 mii de tone de substanţe poluante, cu mult mai puţin decât, de exemplu, în oraşul Lipeţk, cu ale sale 299,1 mii de tone de gaze poluante.