INFECŢIA COVID 19 ŞI DIABETUL ZAHARAT

COVID-19 este o nouă entitate patologică ce a fost declarată boală pandemică de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 11 martie 2020. Un raport publicat la data de 3 aprilie 2020 de Centers for Disease Control and Prevention (CDC) a examinat  comorbidităţile  prezente  la  un  grup  de  7.162  persoane  diagnosticate  cu  COVID-19  în Statele  Unite  în  perioada  12  februarie-28 martie 2020. Pe primul loc ca şi frecvenţă s-a  situat diabetul  zaharat  (10,9%),  urmat  de  bolile  pulmonare cronice (9,2%) şi bolile cardiovasculare (9%). Diabetul zaharat este cea mai frecventă comorbiditate la pacienţii care au necesitat spitalizare în secţii non-TI (24%) şi în secţii de TI (32%). Datele raportate din China arată că diabetul zaharat este prezent la 16,2% din pacienţii cu forme severe  de  COVID-19 şi la 26,9% dintre cei care au necesitat internare pe secţii de TI, ventilare mecanică sau care au decedat. În Italia, s-a raportat o frecvenţă de 33,9% a diabetului zaharat în rândul pacienţilor decedaţi prin COVID-19. În Romania, până la data de 2 aprilie 2020, au fost înregistrate 114 decese din care 22,8% au fost pacienți care au avut diabet zaharat. Aceste date trebuie interpretate în contextul prevalenţei diabetului zaharat la nivel naţional (11,6% conform studiului PREDATORR), dar concură în susţinerea faptului că pacienţii cu diabet zaharat prezintă un risc crescut pentru formele severe de COVID-19.

Riscul de a face o forma severa de COVID-19 este mai mare la persoanele cu diabet zaharat, care au si alte boli asociate, cum ar fi boli cardiovasculare, obezitate, complicații ale diabetului şi a alte boli cronice. Evoluția severa ţine şi de modul în care este controlat diabetul la acel moment. Fluctuațiile glicemice şi complicațiile prost controlate scad abilitatea de apărare a organismului când acesta se confrunta cu infecții, inclusiv cu infecții virale, cum este infecția cu noul coronavirus. Indiferent că este vorba despre persoane cu diabet zaharat tip 1 sau tip 2, aşa cum se ştie, acești pacienți sunt mult mai vulnerabili la infecţii. Totuși, nu a fost stabilit un risc diferit între pacienţii cu tip 1 şi cei cu tip 2 de diabet, toţi fiind expuşi în aceeaşi măsură înregistrând un risc de infecție de 2-3 ori mai mare comparativ cu populația generală. Una dintre explicațiile unanim acceptate este raportată la dezechilibrul metabolic cronic, în special controlul glicemic slab. Pe de altă parte, prezenţa complicaţiilor diabetului sau alte boli cronice coexistente cresc riscul de infecţie cu COVID-19 pentru această categorie de pacienți. Un factor de risc major pentru evoluția severă a pacienților cu diabet zaharat și COVID-19 este și vârsta, persoanele ≥ 65 ani fiind mai vulnerabile.

Ce pot face persoanele cu diabet zaharat și familiile lor pentru prevenție și protecție: recomandările generale trebuie respectate. La acestea se adaugă și alte recomandări specifice pentru persoanele cu diabet zaharat: evitarea aglomerației, reducerea numărului de persoane cu care se intră în contact, evitarea contactului cu persoane care sunt suspecte de infecții respiratorii acute. Se recomandă spălatul foarte frecvent al mâinilor, cu apă și săpun, minim 20 secunde, și neapărat înaintea utilizării glucometrului și a injectării de insulină sau a altei medicații injectabile. Asigurarea medicației, a testelor de monitorizare a glicemiei și a consumabilelor pentru pompa de insulină și sistemele de monitorizare continuă a glucozei pe o perioadă de 3 luni este importantă pentru a nu exista întreruperi în administrare; nu doar medicația pentru diabet trebuie asigurată, ci și cea adresată altor boli coexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, hiper/hipotiroidismul, etc. Dacă în această perioadă există probleme în aprovizionarea farmaciilor cu medicația antidiabetică, este obligatorie consultarea cu medicul diabetolog pentru a primi o medicație de înlocuire. O categorie mare de pacienţi cu diabet şi complicaţii cronice ale diabetului zaharat nu necesită spitalizare, fiind suficient tratamentul   ambulator/telefonic/telemedicina, aşa cum se efectuează la Ambulatoriul Spitalului Judeţean Suceava.

Un alt efect semnificativ, dar rar discutat, al diabetului este impactul asupra sănătăţii emoţionale. Un număr semnificativ de persoane cu diabet zaharat simt anxietate, nelinişte sau alte stări emoţionale dificile. Aceste emoţii negative pot îngreuna controlul diabetului. Este important să se ia în considerare sentimentele pacienţilor în legătură cu diabetul şi să fie ascultaţi. Provocarea este cum să obţină / menţină un control glicemic bun şi cum să se descurce cu solicitările zilnice pentru diabet în relaţie cu toate celelalte solicitări ale vieţii. Medicul specialist în diabet împreună cu persoana cu diabet stabileşte planul de tratament pe care îl va urma.

Fiecare persoană cu diabet zaharat trebuie să se pregătească pentru eventualitatea infecției cu COVID! Luați toate măsurile de prevenție și protecție – este singura metodă de a trece cu bine peste această pandemie.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector Universitar

Email: [email protected]