Încrucisarile cu verisorii sai disparuti au întarit sistemul imunitar al omului modern

Încruci[\rile str\mo[ilor omului modern cu omul de Neanderthal [i cu omul de Denisova, str\vechi veri[ori ai s\i, în prezent disp\ru]i, le-au permis oamenilor s\ mo[teneasc\ o serie de gene care le-au stimulat sistemul imunitar, potrivit unui studiu publicat joi în Statele Unite, informeaz\ AFP.
Acest grup de gene, denumit HLA, joac\ un rol esen]ial pentru ca organismul uman s\ recunoasc\ [i s\ distrug\ agen]ii patogeni, a explicat Laurent Abi-Rached, un cercet\tor francez de la Facultatea de medicin\ din Universitatea Stanford, principalul autor al acestui studiu, publicat în versiunea online a revistei Science.
Aceste gene sunt printre cele mai variabile [i adaptabile din genomul nostru, deoarece evolu]ia rapid\ a virusurilor necesit\ o capacitate de reac]ie [i de adaptare rapid\, a explicat acela[i savant.
Homo sapiens, omul de Denisova [i omul de Neanderthal s-au separat în urm\ cu circa 400.000 de ani. Denisovienii [i neanderthalienii au emigrat în afara continentului african – primii spre Europa [i vestul Asiei, iar ceilal]i s-au îndreptat spre Asia de Est.
În ceea ce-i prive[te pe str\mo[ii omului modern, ace[tia au plecat din Africa în urm\ cu doar 65.000 de ani, pentru a se stabili în Eurasia, unde s-au întâlnit cu veri[orii lor denisovieni [i neanderthalieni, cu care au între]inut raporturi sexuale, iar acest fapt a fost benefic pentru oamenii moderni.
“Aceste încruci[\ri nu au fost doar evenimente întâmpl\toare lipsite de consecin]e, ci au adus ceva foarte util patrimoniului genetic al omului modern”, a declarat Peter Parham, profesor de biologie la Universitatea Stanford, coautor al studiului.
Comparând genele HLA ale omului modern [i cele provenind de la cei doi veri[ori disp\ru]i, cercet\torii au aflat c\ o serie de variante ale acestor gene provin probabil din încruci[\rile cu denisovienii.
Se cunosc pu]ine lucruri despre acest veri[or al omului, ale c\rui urme au fost descoperite în pe[tera Denisova din Rusia, în 2010, pentru c\ osul unui deget [i un dinte sunt singurele fosile descoperite pân\ în prezent. Îns\ secven]ierea genomului acestuia, pe baza ADN-ului prelevat din os, le-a permis savan]ilor s\ determine momentul în care s-au produs aceste încruci[\ri cu omul modern.
Transferul de gene de la denisovieni la oamenii moderni a dus la apari]ia frecvent\ a unei variante din genele HLA (HLA-B) în popula]iile din Asia occidental\, regiunea în care s-au produs aceste încruci[\ri ocazionale dintre omul modern [i omul de Denisova.
Celelalte variante din grupul de gene HLA (HLA-A) reprezint\ pân\ la 64% din totalul acestor gene în popula]iile din Asia de Est [i din Oceania, cea mai mare frecven]\ a lor fiind întâlnit\ în Papua Noua-Guinee.
Un scenariu similar cu alte tipuri de gene HLA a fost aplicat [i în cazul genomului omului de Neanderthal, al c\rui ADN, extras din oseminte str\vechi, a fost de asemenea secven]iat.
Aceste variante de gene sunt foarte frecvente la europeni [i la asiatici, dar rare la africani, au precizat autorii studiului. În opinia lor, jum\tate din aceste variante ale genelor HLA au fost mo[tenite în urma încruci[\rilor cu neanderthalienii [i denisovienii. Pentru asiatici, aceast\ propor]ie atinge 80% , iar în cazul papua[ilor se ajunge la 95%.
“Sistemul genelor HLA, cu diversitatea sa de variante, seam\n\ mult cu o lup\”, pentru c\ el furnizeaz\ mult mai multe detalii despre istoria popula]iilor umane în compara]ie cu familiile tipice de gene, a declarat Laurent Abi-Rached.
Secven]ierea par]ial\ a genomului omului de Neanderthal arat\ c\ anumi]i oameni moderni au mo[tenit pân\ la 4% din genele acestui veri[or disp\rut în urm\ cu circa 30.000 de ani. În ceea ce-i prive[te pe denisovieni, acest procent de gene mo[tenite atinge 7%, potrivit rezultatelor secven]ierii ADN-ului, finalizate în decembrie 2010.