Importanța nutrițională a fierului
Cercetările asupra organismului uman au relevat prezența unei varietăți largi de substanțe minerale, unele dintre ele numite oligoelemente – aflate în concentrații foarte mici, 0,01% din greutatea uscată a organismului, elemente esențiale și indispensabile desfășurării normale a unor funcții fiziologice. Clasic, fiecare oligoelement are un spectru de acțiune care depinde de doză, de alți constituenți ai dietei și de starea nutrițională a individului. Se consideră ca fiind esențiale 9 oligoelemente: crom, cupru, iod, fier, mangan, molibden, seleniu, zinc și fluor.
Fierul este recunoscut ca element mineral esențial; două probleme în ceea ce privește statusul nutrițional al fierului fiind importante: incidența anemiei prin deficit de fier și rolul aportului excesiv de fier în bolile coronariene și cancer. Bărbații au aproximativ 3,5-4 g de fier în organism (aproximativ 50 mg/kgc); pe când femeile au 2,4-3,5 g. Fierul este bine conservat în organism și doar 10% este excretat. La adult concentrația plasmatică este de 110-140 μg% la bărbați, respectiv de 90-120 μg% la femei.
Eficiența absorbției fierului din dietă e determinată într-o oarecare măsură de tipul alimentelor consumate (fierul din vegetale e absorbit în proporție de 2-10%, iar din sursele animale 10-30%). Aceste alimente pot să conțină substanțe care cresc absorbția, cum ar fi acidul ascorbic (vitamina C); sau pot să conțină agenți, care inhibă absorbția, așa cum sunt fitații. Proteinele animale din carne de vacă, vițel, porc, miel, ficat, pește și pui, reprezintă surse importante de fier, crescând totodată și absorbția celui de proveniență vegetală. Gradul de aciditate gastrică crește solubilitatea, și astfel, biodisponibilitatea fierului din alimente. Lipsa acidului clorhidric (aclorhidrie, gastrectomie) sau administrarea de substanțe alcaline ca antiacidele, interferă absorbția fierului. Stări fiziologice, cum ar fi graviditatea sau procesul de creștere sunt asociate creșterii absorbției de fier. Tranzitul intestinal accelerat scade absorbția fierului prin scurtarea timpului de contact și prin evacuarea rapidă a chimului gastric. Digestia incompletă a lipidelor, care determină steatoree, limitează de asemenea absorbția fierului ca și a altor cationi. 300-800 mg de Fe este depozitat în organism: 30% se află în ficat, 30% în măduva osoasă și restul în splină și mușchi.
Funcțiile fierului rezultă din proprietățile sale fizice și chimice. Rolurile metabolice sunt complexe, acest element mineral fiind implicat în funcția eritrocitelor, activitatea mioglobinei, transportul respirator al oxigenului și al dioxidului de carbon, respirație celulară. De asemenea, fierul pare să fie implicat în funcția imună și performanța cognitivă.
Se recomandă un aport zilnic de fier de 12-16 mg/zi pentru bărbați adulți și femei în postmenopauză. Necesarul adolescenților (14-18 ani): pentru băieți este de 13-16 mg/zi, iar pentru fete 15-18 mg/zi. Rația de fier de 18-20 mg/zi e recomandată femeilor de vârstă fertilă, pentru a înlocui pierderile din timpul menstruației și pentru a asigura cantități suficiente de fier. Pe timpul sarcinii se recomandă un aport mai mare de fier 20-30 mg/zi.
Principalele surse alimentare de fier sunt: ficatul, carnea roșie slabă, viscerele (rinichi, splină, inimă), gălbenușul de ou, peștele. Fasolea uscată, lintea, pâinea neagră, fructele uscate (stafide, prune, curmale) și oleaginoase (nuci, alune), precum și legumele sunt cele mai bune surse vegetale. Alimentele cu concentrații crescute de vitamina C, chiar dacă au un conținut mai mic în fier, îl fac mai ușor disponibil pentru absorbție (morcovii, broccoli, cartofii, roșiile, conopida, varza, ardeii grași). Ceaiul, cafeaua prin conținutul lor în tanin, reduc în medie cu 50% absorbția fierului. Laptele și produsele lactate sunt în mod practic lipsite de fier. Cerealele conțin fier, dar cu grad de asimilare redus. Suplimentarea cu fier a făinii, a produselor de panificație și a pâinii a fost o completare a aportului zilnic de fier pentru populația generală, apreciindu-se că cereale îmbogățite în Fe pentru copii de peste un an, sunt o sursă substanțială, reprezentând 90% din rația zilnică recomandată.
Fierul este important pentru scăderea în greutate, întrucât organismul are nevoie de fier pentru a produce celulele roșii ale sângelui, care sunt necesare pentru oxigenare și arderea grăsimilor și caloriilor. Acesta este motivul pentru care dietele care înfometează nu funcționează: dacă nu există alimente bogate în fier nu se pierde grăsimea, ci doar se modifică masa musculară și adipoasă.
Carența de fier este cea mai obișnuită deficiență nutrițională, precum și cea mai obișnuită cauză a anemiei pentru copii și femei în perioada gestației, fiind inclusă în programele OMS de prevenție. Grupurile de populație, care sunt considerate a avea un risc crescut, sunt copiii sub 2 ani, adolescentele, femeile însărcinate și persoanele în vârstă.
Dr. Claudiu COBUZ
Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector universitar