Hipertensiunea de halat alb în diabetul zaharat

Hipertensiunea arterială în diabetul zaharat s-a dovedit a fi un factor de risc pentru apariția precoce a nefropatiei diabetice. Detecția hipertensiunii este limitată de efectul halatului alb, fenomen întâlnit la 20-30% dintre hipertensivii adulți, dar mai mare este prevalența printre pacienții diabetici, unde până la 70% dintre cei cu creșteri tensionale au un profil tensional pe 24 ore normal. Monitorizarea ambulatorie a TA (Ambulatory blood pressure monitoring, ABPM), prin furnizarea profilului tensional pe 24 ore în condiții uzuale, elimină stresul confruntării cu medicul și aduce date mai relevante. Deoarece toate măsurătorile diurne sunt făcute în timpul vizitei la cabinet, ABPM permite înregistrarea tensiunii arteriale nocturne, ritmului circadian, precum și scăderea nocturnă a tensiunii arteriale și creșterea matinală.

Hipertensiunea de halat alb a fost prima formă de hipertensiune arterială identificată exclusiv prin monitorizare continuă ABPM. Fenomenul de halat alb reprezintă o stare fiziologică, tranzitorie, cu durata de minute, caracteristică fiecărei persoane care intră într-un cabinet medical. Dacă această stare persistă apare hipertensiunea de halat alb, care persistă pe toată durata consultației și reprezintă de această dată o stare patologică. Ca definiție, hipertensiunea de halat alb se referă la o creștere a tensiunii arteriale la determinarea clinică, în cabinetul medicului, peste 140/90 mmHg, neconfirmată de monitorizarea ABPM. Frecvența este mare la pacienții foarte tineri și cu vechime de peste 10 ani a diabetului zaharat tip 1. În felul acesta hipertensiunea de halat alb ar putea fi considerată preambulul hipertensiunii clinic manifeste în diabetul zaharat tip 1.

Frecvența hipertensiunii de halat alb este diferită la pacienții cu DZ în funcție de controlul metabolic de durată bun sau precar. Pacienții cu control glicemic precar au reactivitatea tensională diminuată. Hipertensiunea de halat alb nu este un fenomen inocent. Sunt date în literatură care cercetează legătura dintre prezența hipertensiunii de halat alb și afectarea organelor țintă: o ușoară creștere tensională a fost corelată cu hipertrofia ventriculară stângă, un important factor de risc cardiovascular independent. Suprapuse, aceste două condiții cresc riscul cardio-vascular la pacientul cu diabet zaharat tip 1. Asocierea la diabetul zaharat tip 1 a tensiunii arteriale agravează prognosticul acestor pacienți și crește rata mortalității, scurtând durata vieții și, de aceea, un mijloc esențial de ameliorare al prognosticului, egal ca importanță cu un bun control glicemic, este reducerea la cât mai mulți pacienți a valorilor tensiunii arteriale sub 130/80 mmHg.

Doza de insulină poate influența, de asemenea, aspectul monitorizării tensionale, prin retenția de sodiu, cum au demonstrat o serie de studii. Hiperinsulinismul în hipertensiunea esențială a fost întâlnit în mod repetat – concentrația plasmatică a insulinei fiind crescută în periferie, datorită modului de administrare subcutanat al insulinei.

Momentul diagnosticului hipertensiunii arteriale în diabetul zaharat tip 1 este după mai mulți ani de evoluție a bolii, hipertensiunea arterială fiind de obicei secundară nefropatiei. Momentul apariției poate fi anticipat prin urmărirea modificărilor tensionale circadiene. O creștere a tensiunii arteriale sistolice nocturne se pare că este prima manifestare detectabilă a tulburărilor de reglare a tensiunii arteriale în diabetul zaharat tip 1 și poate avea un rol cheie în depistarea precoce a complicațiilor microvasculare specifice.

Frecvența hipertensiunii de halat alb este mare la pacienții cu diabet zaharat tip 1 și monitorizarea tensională ABPM clarifică diagnosticul și evită tratamentul antihipertensiv nenecesar. Datele statistice arată ca tensiunea arteriala crescuta este prezenta la aproximativ 80% dintre pacienții cu boală cronică de rinichi. La nivel mondial, HTA afectează aproximativ un miliard de persoane, adică unu din cinci adulți, fiind responsabilă de 6% dintre decese.

Aparent benignă, hipertensiunea de halat alb pune mai multe probleme: unii pacienți au tendința de a se autoîncadra în această categorie și astfel consideră că nu au nevoie de tratament; pe de altă parte, hipertensiunea de halat alb poate fi greșit interpretată ca hipertensiune arterială susținută și tratată eronat. Sfaturi practice: controlați regulat valorile tensiunii arteriale la domiciliu; renunțați la fumat; mâncați sănătos; mențineți o greutate corporală sănătoasă; limitați consumul de alcool și de sare; faceți mișcare; mergeți regulat la medicul specialist pentru evaluarea stării de sănătate.

Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Doctor în științe medicale

Lector universitar