Friday , March 29 2024

Fitness si alimentatie

Majoritatea persoanelor în ziua de astăzi practică exercițiile fizice pentru a se păstra în formă sau pentru a scăpa de kilogramele în plus. Totuși, există un segment destul de însemnat din populație care practică diverse tipuri de exerciții în vederea îmbunătățirii condiției fizice (fitness-ului). Prin îmbunătățirea acestui aspect, persoanelor în cauză le crește anduranța, putând practica anumite activități cu mai mare ușurință și pe o perioadă mai lungă comparativ cu omologii lor sedentari. Este bine conturat efectul benefic al exercițiilor fizice asupra sănătății (în special a sistemului cardiovascular, dar nu numai). Chiar și dacă sunt practicate pentru o perioadă scurtă de timp și au o intensitate relativ redusă, acestea pot avea un impact benefic asupra riscului de dezvoltare a afecțiunilor cronice precum diabetul zaharat, obezitatea sau cancerul.

Un rol foarte important îl joacă dieta, o componentă a stilului de viață ce vine în ajutorul atingerii țintelor de fitness. Alimentele pe care o persoană alege să le consume oferă energia necesară pentru a duce la bun sfârșit un exercițiu solicitat. În funcție de alegerea făcută, masa dinainte sau din timpul efortului fizic poate duce și la o creștere semnificativă a performanțelor. Desigur, hidratarea adecvată efortului depus nu trebuie să lipsească, deoarece este un alt factor ce contribuie la funcționarea la parametri normali a organismului, având astfel un efect indirect asupra performanței.

În mod normal, indivizii care practică exercițiul fizic cu scop recreativ sau aderă la un program de fitness, (30-45 min pe zi, de 3-4 ori pe săptămână) nu trebuie să-și schimbe aportul alimentar zilnic pentru a-și asigura necesarul nutrițional. O dietă tipică, ce se încadrează la 25 până la 35 kcal kg corp pe zi (aproximativ 1800 până la 2400 calorii pe 24 de ore), va fi cel mai probabil suficientă pentru un individ ce practică sportul cu scop recreativ, datorită unor cerințe modeste cât privește cheltuielile energetice (aprox. 200-400 kcal pe ședință de exercițiu). Totuși, sportivii care practică exerciții cu grad moderat de intensitate pe perioade mai lungi (2-3 ore pe zi) de mai multe ori pe săptămână (5-6 ori) sau au ședințe de antrenament cu grad ridicat de intensitate (3-6 ore pe zi) de mai multe ori pe săptămână (5-6 ori) pot cheltui între 600 și 1200 kcal / oră de antrenament. Astfel, nevoile energetice estimate ale atleților de performanță se situează de obicei între 50-60 kcal pe kg corp pe zi. Asta înseamnă că, în funcție de greutate, un atlet ce cântărește între 50 și 100 de kg va necesita un aport de peste 2500 până de calorii pe zi pentru a-și menține balanța energetică și a promova dezvoltarea optimă a rezistenței. Aportul energetic insuficient în raport cu cheltuielile nu doar va reduce performanța, dar poate și să contracareze beneficiile antrenamentului fizic. Aportul energetic limitat va cauza organismul să descompună atât grăsimea din depozite cât și țesutul muscular, în căutarea energiei necesare. Simultan, nivele scăzute de glucoză în sânge vor duce la atingerea pragului de oboseală mai repede, schimbând și percepția individului cu privire la gradul de dificultate al exercițiului, reducând în ultimă instanță performanța. În timp, acest aport insuficient ar putea reduce în mod semnificativ forța și rezistența, compromițând și sistemul imunitar, cel endocrin și afectând buna funcționare musculoscheletică.

Conform 1994 Dietary Supplement Health and Education Act, un supliment este definit ca o categorie alimentară specială:”un produs ingerat, care conține un ingredient venit să suplimenteze aportul din dietă”. Aceste ingrediente pot să includă vitamine, minerale, ierburi, amino acizi și proteine, precum și alte substanțe precum enzime. Eticheta trebuie să indice clar faptul că produsul este vândut ca supliment al dietei. Suplimentele nu sunt considerate medicamente, fapt pentru care reglementarea lor nu ține de responsabilitatea Food and Drug Administration (FDA). Aceste produse conțin principii nutritive (spre exemplu vitamine) în cantități similare cu cele ce se găsesc în alimente în stare naturală. Suplimentele sunt folosite de sportivi pentru a trata un nivel suboptim de nutrient, respectiv o deficiență, deficiență ce poate duce, spre exemplu, în cazul lipsei de fier, la anemie. De asemenea, aceste produse pot îmbunătăți performanța fizică. Alimente și lichide ce conțin forme dense energetic de carbohidrați și/sau proteine sub formă de băuturi, geluri, batoane sau praf precum și suplimente alimentare lichide sunt doar câteva din numeroasele tipuri de suplimente folosite de atleții cu necesar foarte ridicat de nutrienți și energie. Suplimentele amintite mai sus constituie un mod convenabil de procurare a energiei necesare, în formă concentrată. Pot fi consumate înainte, în timpul sau după efort fizic și pot fi consumate concomitent cu mesele principale pentru un plus de energie / nutrienți.

Componenta principală necesară succesului în sport o constituie aportul adecvat de calorii pentru a putea fi susținute cheltuielile energetice și promovarea menținerii sau îmbunătățirii forței, rezistenței, masei musculare și stării generale de sănătate. Sportivii care consumă o dietă echilibrată atât din punct de vedere cantitativ cât și proporțional de macronutrienţi (carbohidrați, proteine, lipide) au avut o performanță mai bună.

Dr. Claudiu COBUZ, Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale

Email: [email protected]

Vezi si

Dr. Cobuz: Alimentația în post

Dacă pornim de la explicația cuprinsă în DEX- postul reprezintă interdicția de a mânca unele …