Efectul psihologic al pandemiei asupra medicilor

Pandemia de COVID-19 a avut și are în continuare un efect devastator asupra sistemelor medicale din întreaga lume.
Medicii duc o luptă continuă cu acest virus și iau măsurile necesare pentru a salva cât mai multe vieți. Este foarte ușor să judecăm și să ne punem întrebarea “De ce nu se face mai mult?”.
Realitatea este că medicii (în marea lor majoritate) fac tot posibilul pentru a ne salva și a ne ajuta să ducem o viață cât se poate de normală în această situație.

Este important să observăm și să apreciem eforturile făcute de cadrele medicale pentru a ne ajuta. În loc să-i condamnăm, mai degrabă să-i încurajăm în demersul acestora.
Acest context pandemic a obligat medicii să depună eforturi supraomenești pentru a reuși să gestioneze scenariul epidemiologic. În același timp este important să ne reamintim faptul că și medicii sunt OAMENI la fel ca și noi. În această situație au nevoie de sprijinul nostru moral mai mult ca oricând.
Cum putem noi ca și cetățeni să ajutăm medicii în această luptă cu virusul?
În primul rând este necesar să fim conștienți de gravitatea acestei situații și să fim responsabili.
Poate cea mai importantă metodă de a încetini răspândirea virusului este RESPECTAREA normelor sanitare impuse (purtarea măștii în spații închise și deschise, evitarea mulțimilor, IGIENIZAREA mâinilor pe cât de des posibil și limitați întrevederile sociale pe cât posibil).
Aceste măsuri NU trebuie luate în derîdere, ci tratate cu cea mai mare seriozitate deoarece pot face diferența între viață și moarte.
Ignoranța este foarte periculoasă deoarece aceasta se răspândește foarte ușor în rândul oamenilor (mai ales în mulțimi deoarece se creează efectul de turmă).
Priviți lucrurile prin prisma dumneavoastră și NU vă lăsați influențați de persoane care NU sunt cadre medicale sau care nu au cunoștiințe de medicină pentru că vă pot da informații eronate care vă pot pune în pericol.
Una din efectele pandemiei la nivel global este apariția extenuării extreme în rândul medicilor.
În Spania a fost declanșată o grevă națională a persoanelor din sistemul medical tocmai din această cauză (aceasta fiind prima din ultimii 25 de ani conform AFP).
In termeni psihologici este cunoscut ca “sindromul burnout” sau sindromul epuizării profesionale. Această afecțiune se manifestă prin epuizare fizică, emoțională și mai ales la nivel psihic.
Una din caracteristicile acestei afecțiuni este schimbarea la nivel comportamental. Persoanele care suferă de această afecțiune încep să se izoleze de membrii familiei și de prieteni, își amână rezolvarea problemelor personale, devin mult mai suspectibile la conflicte atât în mediul profesional cât și acasă. La toate acestea se adaugă și stări depresive și de neputință la nivel mental.
Una din cauzele pentru sindromul epuizării profesionale este incapacitatea unei persoane de a se adapta unor noi circumstanțe din mediul profesional.
O persoană colerică este mult mai vulnerabilă la dezvoltarea acestui tip de afecțiune.
Stresul cronic care se formează de la job combinat cu starea de epuizare/extenuare pot avea urmări foarte grave deoarece pot duce la stări de agresivitate, tulburări ale somnului, probleme gastrice, dezvoltarea unor adicții (consumul de alcool/droguri), stimă de sine scăzută, incapacitatea de a finaliza sarcinile propuse.
O altă cauză a sindromului burnout este apariția unor situații dificile în viața individului precum traume, separarea de partener etc.

Cum putem face distincția dintre sindromul epuizării profesionale și stres?

Sindromul burnout este rezultatul unei stări de presiune continue, pe când stresul este un element temporar, care dispare la un moment dat după ce ne relaxăm spre exemplu.
În stăpânirea acestui sindrom la locul de muncă este responsabilă și compania/instituția la care lucrează angajatul (în sensul de instruire a angajaților în managementul stresului și de acordare de consiliere psihologică acolo unde este cazul).
Referitor la contextul actual al pandemiei, în România un factor care creează o tensiune foarte mare din punct de vedere psihologic în rândul medicilor este lipsa de personal.
Nivelul de presiune la care sunt supuși medicii este uriaș, fapt ce este resimțit de către toate cadrele medicale.
Aceeași problemă a lipsei de personal a fost anunțată și de către medicii din Franța (aceștia au făcut grevă anul trecut și au atras atenția asupra problemei salariilor).
Din nefericire, această criză sanitară a scos la suprafață mult mai clar problemele care sunt în sistemele medicale de la nivel global.
În Germania medicii au recurs la o metodă controversată de a trage un semnal de alarmă: au protestat dezbrăcați.
Aceștia s-au pozat dezbrăcați în cabinetele acestora, având doar masca de protecție și un stetoscop etc.
Cadrele medicale au postat pe pagina virtuală organizată pentru protest mesajul: “Așa arătăm când puținul pe care îl avem se epuizează“. Ideea acestui tip de protest este de a atrage atenția asupra faptului că fără protecție, medicii sunt vulnerabili.

Aceștia au tras un semnal de alarmă prin acest protest asupra faptului că este necesară urgentarea furnizării de echipamente de protecție (atât pentru siguranța medicilor cât și pentru siguranța pacienților).
Concluzia este următoarea: țineți cont de faptul că medicii în primul rând au făcut un jurământ pentru a ne salva viețile și a ne proteja (jurământul lui Hippocrate).Este important să nu generalizăm și să avem mintea deschidă. Nu toți medicii sunt la fel. Marea lor majoritate fac tot ce este posibil pentru a vă ajuta (chiar dacă uneori sunt prea epuizați pentru a mai fi blânzi în atitudine, ei au și-au ales această meserie pentru a vă proteja și vindeca).
Este important să fim o sursă de motivare pentru aceștia dar mai ales să le arătăm OMENIE. Toți am avut nevoie de ajutorul medicilor la un moment dat în viața noastră și vom continua să avem nevoie mereu de medici.
Acum în cele mai dificile momente este vital să ne păstrăm UMANITATEA. (Raluca NICOLAE)