Thursday , March 28 2024

Dr. Cobuz: Tratamentul chirurgical al obezității

Obezitatea este o afecțiune cu etiologie multifactorială, caracterizată de acumularea în exces a țesutului gras cu creșterea indicelui de masă corporală (IMC, ce reprezintă raportul dintre greutate și pătratul înălțimii) peste 25 kg/m pătrat. În funcție de excesul acumulat, obezitatea se încadrează în obezitate simplă (IMC < 40 kg/m pătrat) și morbidă (IMC > 40 kg/m pătrat). Se mai descrie și obezitatea severă, monstruoasă, denumită supermorbidă (IMC > 50 kg/m pătrat).

Cum se tratează obezitatea? Toate bolile cronice (inclusiv obezitatea) se tratează toată viața. Obezitatea beneficiază de un tratament multimodal din care fac parte: dieta, exercițiile fizice, terapia medicamentoasă, psihoterapia, acupunctura, terapia endoscopică, chirurgia bariatrică și chirurgia plastică. Fiecărui caz, în funcție de stadiul evolutiv, îi este proprie o schemă terapeutică. Dietele trebuie să fie echilibrate (caloric și nutrițional) și nu cu diete „minune”. Trebuie menținut un nivel al activității fizice corespunzător caloriilor ingerate. Nu trebuie atinsă neapărat greutatea ideală. Chiar și o scădere moderată în greutate este benefică pentru sănătate. Un program de scădere ponderală particularizat la individ sau grup, bazat pe principii sigure și sănătoase are de obicei succes. Rezultatele trebuie evaluate continuu pentru a aduce corecțiile necesare la timp.

În tratamentul obezității, chirurgia este indicată din dorința de a găsi soluții sigure de slăbire și de menținere a scăderii ponderale, în special pentru cazurile neinfluențate de alte terapii. Prin consens, încă din 1991, s-a stabilit că obezitatea morbidă (IMC > 40 kg/m pătrat) și cea cu IMC > 35 kg/m pătrat dar asociată cu comorbidități  au indicație de tratament chirurgical. Dacă acesta este criteriul major de indicație chirurgicală în cazurile de obezitate morbidă, trebuie luate în considerare și alte criterii: vârsta între 18-60 ani și, mai ales, cooperarea pacientului, care va trebui să-și modifice stilul de viață și de alimentație. Unii autori recomandă drept criterii de indicație chirurgicală și eșecul scăderii ponderale sau al menținerii greutății prin terapii conservatoare. Contraindicațiile tratamentului chirurgical se stabilesc în cazul neîncadrării în limitele de vârstă, al bolnavului necooperant, al celor dependenți de alcool, al celor cu bulimie nervoasă sau cu obezitate de cauză endocrină (care beneficiază de terapii specifice) și al bolnavilor cu boli asociate grave (hepatopatii și cardiopatii decompensate).

În cei 50 de ani de istorie a chirurgiei bariatrice au fost descrise multiple tehnici, ca dovadă a preocupărilor în domeniu. Dinamica evoluției este remarcabilă și deja multe tehnici aparțin trecutului. Cele mia frecvente intervenții chirurgicale prin care se poate obține scăderea excesului ponderal și ameliorarea semnificativă a afecțiunilor metabolice sunt: gastric banding (inel) – montarea unui inel gastric reglabil; gastric sleeve – micșorarea stomacului prin secționarea sa de-a lungul micii curburi; plicatura gastrică – efectuarea unor pliuri în peretele gastric și suturarea acestora cu fire chirurgicale neresorbabile; gastric by-pass– procedeu în urma căruia alimentele vor ocoli stomacul; diversiune bilio-pancreatica – procedeu în urma căruia alimentele vor ocoli stomacul și intestinul subțire.

Chirurgia bariatrică reprezintă un tratament cu eficacitate dovedită în obezitatea morbidă, dar intervențiile bariatrice nu sunt un “cec în alb”, având riscuri și complicații ce trebuie cunoscute. De la bun început trebuie să înțelegem că aceste riscuri și potențiale complicații sunt incomparabil mai mici decât cele induse de obezitate și complicațiile acesteia. Deficiențele proteice, vitaminice sau minerale, sunt categoric mai frecvente după operațiile de tip malabsorbtiv sau mixt și mult mai rar întâlnite după micșorarea stomacului sau alte tipuri de operații bariatrice restrictive. Cele mai frecvente sunt: hipoproteinemia, deficitul de vitamine B, D, deficitul de folat, fier, seleniu, etc. Subțierea și căderea părului, pielea uscată, anemia, oboseala cronică, anumite tulburări neuropsihice postoperatorii tardive pot fi datorate acestor deficite. Crizele hipoglicemice postprandiale (după mese) sunt relativ frecvente în primul an postoperator dar pot fi ușor evitate și tratate. Siguranța intervențiilor chirurgicale bariatrice a crescut foarte mult în ultima perioadă grație progreselor medicale și tehnice incontestabile (abord minim invaziv laparoscopic, sutură mecanică, dispozitive de sigilare vasculară, etc).

În concluzie chirurgia bariatrică reprezintă o metodă de tratament eficientă a obezității morbide, dar care necesită o urmărire pe termen lung în ceea ce privește stilul de viață și comportamentul nutrițional. Așa cum spunea George Bernard Show – “Iubirea cea mai adevărată este cea care trece prin stomac”.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector universitar

Vezi si

O companie din China vrea să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii europene

O companie din China va încerca să producă o mașină zburătoare cu ajutorul unei tehnologii …