Dr. Cobuz: Siguranța alimentației

În ultima perioadă problemele de siguranță alimentară sunt percepute de populație ca având potențial de risc mai mare legat de sănătate, decât de aspectele nutriționale. Creșterea incidenței afecțiunilor cu punct de plecare alimentar se datorează unui număr de factori care includ schimbările ce au loc în producția alimentară, sistemelor noi de procesare, lanțuri de distribuție  mai lungi și noi metode de preparare și depozitare.

Intensificarea producției alimentare și consolidarea industriei multinaționale creează posibilitatea ca bolile să afecteze un număr crescut de consumatori. Afecțiunile apărute prin consum de alimente insalubre sunt toxiinfecțiile alimentare. Infecțiile survin când microorganismele sunt prezente în alimente și sunt ingerate o dată cu acestea. Simptomele sunt ușoare, persoanele își revin în câteva zile după episodul acut. Simptomele acute includ: diaree, crampe, dureri epigastrice, vărsături, febră. Anumite toxiinfecții alimentare sunt mai grave pentru grupurile vulnerabile precum copii, nou-născuți, femei însărcinate, vârstnici, persoanele cu malnutriție. Toxoplasmoza, o infecție parazitară asociată cu consumul alimentelor crude sau preparate incomplet, poate cauza probleme serioase femeilor însărcinate ducând la decesul fătului sau la afectarea sistemului nervos al acestuia.

În timpul secolului XX pasteurizarea laptelui și dezinfecția apei, au contribuit la controlul bolilor de origine alimentară și hidrică cum ar fi febra tifoidă și tuberculoza. În orice caz, în ultimele două decenii noi agenți patogeni au apărut. Motivele sunt complexe, dar pot fi atribuite sistemelor intensive actuale de producere a alimentelor și globalizării aprovizionării. Mulți din acești agenți patogeni nou apăruți, au caractere comune, mulți având o sursă de origine animală și în general nu cauzează îmbolnăviri severe animalului gazdă. S-a observat că microorganismele sau toxinele lor sunt în mod direct sau indirect legate de efecte negative asupra sănătății pe termen lung. Anumite sechele pot să apară după toxiinfecții alimentare: artrita reactivă și sindroamele reumatoide, endocardita, boli renale, cardiace și neurologice; acestea apar în 2-3% din cazuri, iar consecințele pe termen lung asupra sănătății au o gravitate mai mare decât boala acută. Complicațiile cronice secundare nu sunt întotdeauna legate epidemiologic de o toxiinfecție alimentară deoarece aceste date nu sunt corelate intotdeauna, iar simptomele sunt dificil de relaționat temporal. Anumite cazuri au fost raportate;  aproximativ 2% din pacienți au dezvoltat artrită reactivă datorită salmonelozei asociată cu consumul laptelui contaminat; se estimează că până la 10% din pacienții cu enterocolită hemoragică pot dezvolta sindromul hemolitic uremic, o complicație severă a infecției cu E. coli enteropatogen (prezentată actual pe larg în media) care este caracterizat prin insuficiență renală acută, anemie hemolitică și trombocitopenie.

Anumite toxiinfecții alimentare sunt mai grave pentru grupurile vulnerabile precum copii, nou-născuți, femei însărcinate, vârstnici, persoanele cu malnutriție, imunocompromiși. Lysteria monocyrogenes afectează în special indivizii imunodeprimați, femeile însărcinate, nou-născuții și vârstnicii. Deși listerioza apare rar, cu o rată a  incidenței anuale de 2-10 cazuri la milion, rata mortalității este mare, de obicei între 20-30%. Toxoplasmoza, o infecție parazitară asociată cu consumul alimentelor crude sau preparate incomplet, poate cauza probleme serioase femeilor însărcinate ducând la decesul fătului sau la afectarea sistemului nervos al acestuia.

Pentru a evita apariția toxiinfecțiilor alimentare, este esențial să respectați câteva reguli, cum ar fi: asigurați-vă că produsul cumpărat este în termen și nu prezintă o culoare ciudată sau miros neplăcut; reduceți la minimum timpul între achiziționarea produselor din carne din supermarket și refrigerarea acestora; spălați-vă obligatoriu pe mâini înainte să gătiți mâncarea; nu folosiți aceleași instrumente sau recipiente pentru tăierea sau păstrarea cărnii crude cât și pentru prepararea legumelor și fructelor care vor fi consumate nepreparate termic; păstrați alimentele perisabile în frigider, la temperaturi mai mici sau egale cu 4 grade Celsius și evitați reîncălzirea și consumul alimentelor preparate anterior la temperaturi crescute; consumați alimentele corect prelucrate/procesate;  nu consumați produse lactate nepasteurizate (lapte crud);  consumați mâncarea imediat după pregătirea ei, nu după ce a stat ore întregi la temperatura mediului ambiant; păstrați o curățenie riguroasă pe toate suprafețele din bucătărie; protejați alimentele față de accesul insectelor și îndepărtați corespunzător resturile alimentare.

Pentru a obține răspunsuri pozitive din partea populației, medicul specialist diabetolog nutriționist trebuie să informeze și să explice bazele științifice ale modului de preparare, depozitare și consum a alimentelor, astfel încât să nu existe efecte negative fața de starea de nutriție și sănătate.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale