Dr. Cobuz – Riscurile și beneficiile dietei vegetariene

Conceptul alimentaţiei vegetariene a început să se dez­volte încă din antichitate. Motivele pentru care s-au exclus din alimentaţie produ­sele de origine animală sunt extrem de variate: religioase, filozofice, etice, ecologice sau chiar economice. În ultimele decenii regimul vegetarian a luat o amploare deosebită în rândul populaţiei, iar numărul adepţilor unui astfel de regim a crescut exponenţial. Principala motivaţie ar fi mediatizarea unor sloganuri nutriţionale cu privire la „colesterol” sau „hormonii din produsele de origine animală”. Vegetarianismul nu înseamnă doar renunţarea la produsele de origine animală; este de fapt un stil de viaţă care promovează atât o alimentaţie sănătoasă, cât şi exerciţiul fizic şi renunţarea la fumat şi la consumul de alcool.

Riscurile alimentaţiei vegetariene Majoritatea dietelor vegetariene, compa­rativ cu dietele omnivore, au un conţinut redus de fier. Riscul de anemie feriprivă este mai pronunţat în cazul copiilor alimentaţi la sân, ale căror mame vegetariene au depozite reduse de fier. În absenţa produselor lactate, aportul de calciu este scăzut, iar unica sursă de vitamina D este sinteza sa în piele, în timpul expunerii la soare. Calciul prezent în unele vegetale poate fi inactivat de către oxalaţi. În mod asemănător, fitaţii din cerealele nerafinate pot inactiva calciul. Pentru a preveni deficitul de calciu se recomandă consumul de alimente bogate în calciu: migdale, arahide, caise deshidratate. Vegetarienii pot dezvolta în timp anemie megaloblastică datorită deficitului de vitamină B12, având în vedere că această vitamină se găseşte exclusiv în alimentele de origine animală. Din acest motiv se recomandă consumul unor alimente fortificate (cum ar fi cereale fortificate la micul dejun sau băuturi din soia) sau administrarea de suplimente. Paradoxal este că deficitul de vitamină B12 este o problemă minoră în regiunile cu igienă precară, în care contaminarea bacteriană serveşte drept sursă a acestei vitamine.

În ceea ce priveşte aportul de proteine, sursa acestora este reprezentată de legume, oleaginoase şi cereale. Legumele au un conţinut limitat de aminoacizi. Astfel, pentru a se asigura un aport optim de proteine, se recomandă consumul de legume şi cereale în asociere, cum ar fi: linte cu grâu sau orez; soia cu orez; mazăre cu grâu; fasole cu porumb. Acizii graşi polinesaturaţi din seria omega-3 provin mai ales din peşte, dar majoritatea vegetarienilor nu consumă peşte. Cu toate acestea, pot fi sintetizaţi din precursori, care se găsesc în plante (mai ales în soia) sau pot proveni din consumul de alge. De obicei nu se constată deficite ale acizilor graşi polinesaturaţi.

Efectele benefice ale alimentaţiei vegetariene. Studiile efectuate au demon­strat reducerea semnificativă a nivelului seric al LDL-colesterolului (colesterol rău) şi creşterea fracţiunii HDL (colesterol bun) în cazul vegetarienilor, precum şi valori mai scăzute ale tensiunii arteriale. Toate acestea se reflectă într-o incidenţă scăzută a maladiilor coronariene şi accidentelor vasculare cerebrale. Prevalenţa diabetului zaharat tip 2 este mai scăzută în cazul vegetarienilor. O posibilă explicaţie ar fi greutatea corporală apropiată de greutatea recomandată (şi în consecinţă o incidenţă redusă a obezităţii). Pe de altă parte, vegetarienii consumă frecvent leguminoase cu index glicemic scăzut, fapt care a fost corelat cu o incidenţă redusă a diabetului zaharat tip 2.

Consumul de legume minim de 3 ori pe săptămână scade riscul de apariţie a cancerului de colon la persoanele care consumă carne roşie. Efectul protector împotriva cancerului de colon se explică prin aportul crescut de fibre vegetale. Mai mult decât atât, unele plante conţin substanţe antioxidante care pot reduce riscul de apariţie a cancerelor (în special de colon, pancreas şi veziculă biliară).

Efectele benefice menţionate – de reducere a riscului cardiovascular, obezităţii, diabetului zaharat tip 2 şi unor cancere – se datorează mai ales unui stil de viaţă sănătos, care promovează exerciţiul fizic, fără fumat sau alcool. Efectele favorabile ale alimentaţiei vegetariene se datorează aportului de fructe proaspete, legume, leguminoase şi oleaginoase.

În concluzie, se ştie că oamenii intră în categoria omnivorelor, adică au o dietă bazată şi pe plante şi pe animale. Descoperirile arheologice indică faptul că oamenii au mâncat carne încă de la începuturi. Strămoşii noştri au fost vânători şi agricultori. Un centru de cercetare de la Leipzig a analizat matricea osoasă a tuturor rămăşiţelor umane găsite de-a lungul timpului şi a constatat că în istoria omenirii nu au existat vegetarieni. Aşadar, trebuie să ne alegem cu foarte mare atenţie regimurile alimentare. Pe de altă parte dietele vegetariene atent plănuite, sunt sănătoase, hrănitoare şi pot oferi beneficii, prevenind şi tratând anumite boli.

 Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector universitar