Wednesday , April 7 2021

Dr. Cobuz: Relația medic-pacient în pandemie

Relația dintre specialiștii în sănătate și pacienți este din ce în ce mai tensionată. Se impune o schimbare a atitudinii societății față de medici, atitudine care în ultimul timp a fost una de devalorizare, de neîncredere. Este un subiect de interes încă din antichitate, când Hipocrate se preocupa de această temă, lucru bine punctat în faimosul jurământ pe care tinerii medici îl depun la finalul facultății.

Conceptul ,,relația medic-pacient”, care reprezintă nucleul în jurul căruia se desfășoară actul medical, trebuie să fie abordat într-o altă lumină, în care să se acorde importanța cuvenită ambelor părți. Medicul și pacientul trebuie să facă echipă, să fie de aceeași parte. Este necesară o comunicare deschisă, sinceritate și respect reciproc. Privind această relație din perspectiva medicului, ar trebui să avem în vedere fiecare dintre noi, medicii, respectarea unor  obiective: confidențialitate, focusare totală pe pacient în timpul consultației, preocupare permanentă pentru confortul pacientului, respect pentru pacient și pentru aparținătorii acestuia, răbdare, compasiune și empatie. În același timp este imperios necesar ca medicul să se dovedească un foarte bun psiholog și să se adapteze fiecărui pacient.

Din punctul de vedere al pacientului  ar trebui să nu existe teama de a expune toată informația care ajută diagnosticarea și fixarea tratamentului. Informațiile pacientului să fie expuse cât mai obiectiv și deschis. Ne lovim frecvent de refuzul pacientului de a ne arăta documentele medicale anterioare, pe de o parte de înțeles, datorită nevoii de a se asigura încă o dată asupra unui diagnostic pus anterior, cât și nevoii de a obține informații corecte, fără a fi indus în eroare de deciziile altor medici. De asemenea, expunerea concisă a informațiilor ne ajută mult la respectarea programului. Se întâmplă frecvent, din diverse motive, ca orarul de lucru al medicilor să se decaleze. Cred că rezolvarea acestei situații ar fi posibilă prin comunicare deschisă cu pacienții care stau în sala de așteptare. Trebuie întrebați dacă  mai pot aștepta sau e nevoie de reprogamare. Nu în ultimul rând ar trebui să li se ceară scuze pentru situația creată. De cealaltă parte, pacientul trebuie să accepte principiul  ,,programării” , să nu inducă în eroare medicul prin  exagerarea  urgenței medicale. Consecința nerespectării acestor obligații, a uneia sau ambelor părți, poate fi creșterea costului investigațiilor sau neîncrederea pacientului în medic, de asemenea cu repercusiuni pe termen lung, cu agravarea simptomatologiei sau diagnosticarea bolii într-un stadiu tardiv.

Pandemia de coronavirus a șubrezit și mai mult relația medic-pacient. Pe de o parte, bolnavii se tem să mai meargă la doctor din cauza noului virus, iar de cealaltă parte medicii se confruntă cu pacienți care nu cred în Sars-Cov-2. În contextul actual datorat pandemiei, viața noastră s-a schimbat în feluri în care nu ne așteptam, în special pentru pacienți, care trebuie să fie de două ori mai atenți la gestionarea bolii de bază, cât și să se adapteze acestor vremuri provocatoare. Cele mai importante învățăminte ale crizei COVID-19 pentru îmbunătățirea managementului pacienților sunt: dosarul electronic al pacientului, menținerea sistemului de telemedicină și recunoașterea educației terapeutice ca serviciu medical. Consultație telefonică sau online cu medicul, din confortul de acasă, atunci când prezența în cabinetul doctorului nu este neapărat necesară, fără cozi pe holul spitalului și rețeta trimisă lunar pe mail sau prin alte mijloace electronice, în special în cazul bolnavilor cronici, sunt schimbări implementate în pandemie. Telemedicina, o realitate care funcționează deja de câțiva ani în alte țări, a fost permisă oficial în premieră în România, după izbucnirea epidemiei de coronavirus.

Nimeni nu a calculat vreodată timpul de acces la serviciile de sănătate, adică timpul pierdut între momentul în care cererea ta a fost luată în evidență și cel în care ea a fost rezolvată. Subiectiv, toți cei care așteaptă pe culoarele acestor cabinete vor  confirma  însă  că durează mult. Sănătatea nu e ceva ce poți poseda, ci un proces; e o cale de a fi. Niciodată nu putem spune „sunt absolut sănătos”, ci putem fi mereu în mers, în înaintare, căutând să atingem o țintă care, în sine, e de neatins. Toți au impresia, speranța, convingerea că intră în spital bolnavi și ies sănătoși. De fapt, este invers: până la poartă spitalului, până la ușa biroului de internări, ești încă un om sănătos, eventual suspect de boală, dar vii din lumea liberă a oamenilor sănătoși. Din momentul în care ai intrat însă în biroul de internări ai pierdut acest statut. De aici se revine în lumea de afară nu ca un om sănătos, ci ca fost pacient, fost bolnav de ceva ce te va însoți toată viață, atât în intimitatea ta, cât și în poziția ta socială, precum și administrativ, sub forma unei fișe medicale.

Fiecare societate acordă anumitor oameni responsabilitatea de a ușura suferința fizică și spirituală, endemică în omenire. În acest sens, profesia de medic este specifică, necesită o pregătire specială, iar responsabilitatea medicului pentru sănătatea și viața bolnavului este întruchipată în fiecare moment.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector universitar

Vezi si

Celebrul fizician Michio Kaku: „În curând, cred că sunt șanse foarte mari să intrăm în contact cu o civilizație extraterestră”

Michio Kaku, faimosul om de stiinta american de la Universitatea City College din New York, …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *