Dr. Cobuz – Principiile alimentației sănătoase

Alimentația sănătoasă reprezintă o componentă importantă a stilului de viață sănătos, alături de activitatea fizică regulată, starea de nefumător și consumul moderat de alcool.

Alimentația sănătoasă este acel tip de alimentație care acoperă optim nevoile calorice și nutritive ale individului, furnizează nutrienți esențiali și energie pentru menținerea stării de sănătate. În mod practic îndeplinește 5 criterii:

1. 1. Trebuie sa fie adecvată (potrivită), astfel încât alimentele consumate să aducă nutrienți esențiali, fibre și energie în cantități suficiente pentru menținerea sănătății și a greutății corpului. Fiecare nutrient poate fi folosit pentru a demonstra importanța unei diete adecvate. Fierul este un exemplu cunoscut. Fiind un nutrient esențial, pierderea lui zilnică din diferite motive trebuie urmată de înlocuire, inițial prin consumul alimentelor care îl conțin. Dacă se consumă prea puține alimente conținând fier se poate dezvolta o anemie nutrițională prin deficit de fier. Imediat după creșterea consumului zilnic de alimente bogate în fier fenomenele specifice deficienței încep să dispară. Carnea roșie de vită tânăra și porc, peștele, carnea de pui și anumite legume (fasole, mazăre) intră in categoria alimentelor bogate in fier.
2. Alimentația sănătoasă trebuie să fie echilibrată. În alegerea dietei nu trebuie să prevaleze un aliment în defavoarea altuia. Cu alte cuvinte, trebuie respectată o anumită proporție, de preferat cea optimă. Pentru aprecierea importanței alimentației echilibrate, să discutăm despre un alt nutrient esențial, calciul. O dietă lipsită de calciu este urmată de o dezvoltare osoasă deficitară la copii în perioada de creștere și/sau poate mări susceptibilitatea la afecțiuni prin pierderi osoase la adult (osteoporoza). Sursele alimentare principale de calciu sunt laptele și produsele lactate, întâmplător extrem de sărace în fier. Copiii și adulții trebuie să consume destul lapte și produse lactate în fiecare zi pentru a-și asigura nevoile, dar nu într-o cantitate atât de mare încât să ducă la eliminarea din dietă a alimentelor bogate în fier, deoarece cea mai mare parte a alimentelor bogate în calciu sunt sărace în fier. Echilibrarea întregii diete astfel încât să asigure necesarul din fiecare din cele 40 de nutriente esențiale pentru sănătate, este un act de decizie care presupune multă îndemânare pe baza unor cunoștințe furnizate de medicul nutriționist.
3. O alimentație sănătoasă trebuie să fie controlată caloric. Controlul caloric al dietei se referă la aportul energetic, care, în mod normal, nu trebuie sa depășească nevoile metabolice și de activitate fizică, dar nici să nu fie mai mic decât acestea. Astfel se asigură controlul greutății corporale. Acest obiectiv poate fi atins prin utilizarea a diferite strategii nutriționale, explicate și urmărite de medicul specialist nutriționist.
4. Moderația în alimentație se referă la posibilul exces de sare, grăsimi, zahăr sau alt component nedorit peste anumite limite, care poate atenta la sănătate. De aceea, majoritatea ghidurilor nutriționale menționează limita lor superioara în dietă, până la care se presupune că nu apar în timp diverse boli. Unele persoane consideră că pentru a respecta această recomandare nu trebuie să se bucure niciodată de deliciul unei fripturi sau al unei înghețate. Atitudinea este complet greșită, prin carența de informație: moderație, nu abstinență, aceasta este cheia succesului! De exemplu, o înghețată pe săptămână, în contextul unui plan dietetic corect condus, poate avea un impact nutrițional mic; o înghețată pe lună nu are practic nici un efect nutrițional negativ. Moderația mai însemnă că sunt necesare anumite limite chiar și pentru constituenții alimentari considerați buni. De exemplu, un anumit nivel al fibrelor alimentare contribuie la un tranzit intestinal normal, dar prezența lor excesivă în dietă poate duce la pierderea unor nutriente esențiale.
5. Alimentația este sănătoasă și hrănitoare cu adevărat dacă este variată. Varietatea dietei presupune evitarea consumului unui anumit aliment, chiar înalt nutritiv, zi după zi, pentru perioade lungi de timp. Se agreează ideea unei alimentații variate din mai multe rațiuni. Un prim motiv ar fi că anumiți nutrienți mai puțin cunoscuți și unele componente alimentare nonnutritive pot fi importante pentru sănătate. O altă rațiune este aceea că o dietă monotonă poate să încarce organismul cu cantități mari de toxine sau contaminanți alimentari. Aproape fiecare greșeală alimentara poate fi diluată prin consumul altor alimente. În cele din urmă, nu trebuie neglijat nici faptul că varietatea adaugă interes – experimentarea unor alimente noi poate fi chiar o sursă de plăcere!

În concluzie, o dietă bine planificată și dirijată nutrițional este adecvată în nutrienți, echilibrată în ceea ce privește tipurile de alimente, oferă energia care acoperă toate cheltuielile, este moderată în constituenți indezirabili și oferă varietate.

Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Doctor în științe medicale

Lector universitar