Dr. Cobuz: Nutriția în diabetul zaharat tip 1

În concepția actuală, alimentația în diabet este similară cu alimentația echilibrata a persoanelor fără diabet cu unele particularități rezultate din tipul de diabet, farmacoterapie și prezența complicațiilor. Dieta este parte integrantă din tratamentul diabetului zaharat. Regimul dietetic trebuie individualizat pentru fiecare pacient în parte și, de asemenea, pacientul trebuie instruit pentru a-și însuși principiile de bază ale dietoterapiei în diabetul zaharat.

Glucidele sunt baza alimentației și în diabet, dar pentru menținerea glicemiei pe tot parcursul zilei acestea trebuie cântărite, reprezentând 50–55% din rația calorică. Procentul de glucide conținute variază la nivelul grupelor alimentare astfel: produse zaharoase conțin 80 – 100%, cereale si fainoase: 75%, pâine: 55%, leguminoase: 20%, fructe : 10-20%. Produsele zaharoase: zaharul, dulceața, produsele de cofetărie și patiserie sunt foarte bogate în glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat cât mai mult. În plus, aceste alimente nu participa la realizarea unui echilibru nutrițional, fiind lipsite în mare parte sau complet de vitamine și săruri minerale. De aceea se recomandă glucidele complexe (cerealele, pâinea și leguminoasele), care se digeră și se absorb mai lent, astfel glicemia nu crește de brusc. Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizează energia necesară pentru buna funcționare a organismului. Fructele sunt bogate în glucide simple, dar trebuie consumate zilnic pentru a acoperi necesarul de vitamina C, săruri minerale (potasiu, magneziu) și fibre. Fibrele alimentare încetinesc absorbția glucidelor și contribuie la scăderea nivelului de colesterol din sânge, ducând astfel la reducerea riscului cardiovasculare. Au rolul de a mări bolul fecal, normalizând astfel scaunul, scad glicemia, insulinemia, colesterolemia și incidența cancerului de colon. Se recomandă consumul lor în cantitate de 30-35 g/zi. Fibrele solubile – din orz, ovăz, leguminoase, caise, piersici, capșune și fructe uscate, legume ( brocoli, varză, morcov, nap și cartofi )  sunt recomandate în mod special.

La fel ca și la nediabetici, lipidele reprezintă 20–30% din rația calorică. Se recomandă restrângerea lipidelor saturate la maxim 10% din rația calorică; colesterolul limitat la maxim 300 mg/zi, cu scăderea lui în trepte, la 200 mg/zi, apoi 100 mg/zi, în cazul în care există dislipidemie.  Grăsimile polinesaturate vor asigura 10% din rația calorică, cu accent important pe acizii grași ω3 (acidul eicosapentaenoic, docosahexaenoic). Aceștia se găsesc în grăsimea din pește, în uleiuri vegetale, cum ar fi: sămânța de in și uleiul din sămânță de in, uleiul de canola și în nuci. Acizii grași ω3 au acțiune antiaterogenă demonstrată, scad trigliceridele, au efecte benefice asupra agregării plachetare și trombogenicității, recomandată cu precădere în diabet.. Acizii grași nesaturați, forma trans, se obțin din uleiurile vegetale, prin hidrogenare, când acestea sunt procesate pentru a se forma margarina. Se găsesc în margarine, în alimentele preparate sau prăjite cu uleiuri vegetale hidrogenate dar și în unele cărnuri și produse lactate.

Proteinele vor acoperi la pacienții fără nefropatie diabetică 15–20% din rația lor calorică. La pacienții cu diabet există o creștere a turnover-ului proteinelor, care scade numai după echilibrarea metabolică cu medicație orală sau cu insulină. În numeroase studii s-a demonstrat o corelație a consumului crescut de proteine cu creșterea frecvenței nefropatiei diabetice. Se va evita însă, din prudență, ingestia de proteine >20% din rația calorică. Există evidențe că proteinele nu încetinesc absorbția glucidelor și nici că consumul lor cu glucide nu cresc glicemia mai târziu decât o cresc glucidele singure, deci proteinele nu previn debutul tardiv al hipoglicemiei.

La nivel global, incidența diabetului zaharat de tip 1 crește în rândul tinerilor, la o rată anuală de 3% – 4% pe an, reprezentând astfel o problemă semnificativă de sănătate publică. În același timp, prevalența excesului de greutate și a obezității a crescut considerabil în ultimele decenii și a fost considerată provocarea majoră pentru sănătatea publică cu care se confruntă tinerii în secolul XXI. Surprinzător, excesul de greutate și obezitatea sunt acum predominante în rândul tinerilor cu diabet zaharat de tip 1 și un studiu recent a demonstrat că tinerii cu diabet zaharat de tip 1 sunt mai susceptibili de a fi supraponderali față de cei care nu au diabet.

În concluzie, regimul alimentar in diabetul zaharat nu diferă semnificativ de alimentația sănătoasă a persoanelor fără diabet. Varianta pe scurt este următoarea: fără băuturi răcoritoare, nici măcar “light”, doar apa simplă sau apa minerală; nimic prăjit, doar grătar sau fiert, fără banane, struguri sau prune; sunt permise trei fructe de mărime medie pe zi (de ex. mere, portocale, kiwi), când simțiți gustul dulce în gură, fugiți de el, înseamnă ca alimentul nu e bun. Dieta pe care fiecare pacient cu diabet zaharat trebuie sa o respecte nu este temporară, ci pentru toată viața.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Lector universitar, Doctor în științe medicale, Email: [email protected]