Dr. Cobuz: Impactul obezității

Pornind de la DEX, obezitatea, din francezul obesite, reprezintă creșterea exagerată a greutății corporale printr-o îngrășare anormală, datorită acumulării de grăsime în diferite organe și țesuturi. Persoană obeză/ supraponderală este aceea care consumă alimente fără ca această operație să fie întotdeauna necesară, sau controlabilă de cel în cauză. Din punctul de vedere al specialistului, obezitatea este definită ca o greutate corporală depășind cu 20% greutatea ideală sau, raportată la suprafața corporală, ca un index de masă corporal depășind 30kg/ m.

Excesul ponderal are numeroase cauze, printre care factorii de mediu, factorii sociali, culturali, comportamentali, socioeconomici, metabolici și, nu în ultimul rând, factorul genetic. Pentru majoritatea dintre noi, cel mai frecvent determinant al obezității și supraponderii este dezechilibrul dintre aportul și consumul energetic. Astfel, aportul eneregtic excesiv, cuplat cu activitate fizică neadecvată acestuia va duce la câștig ponderal.

În ciuda tuturor teoriilor și a întrebărilor, se pare că în obezitate cheia tuturor problemelor rămâne supraalimentația. Pacienții obezi au o balanță energetică pozitivă. De ce consumă cantități mai mari de hrană decât alte persoane, este o întrebare la care încearcă să răspundă specialiști din diferite domenii.

Obezitatea este deci rezultatul final al unei balanțe energetice pozitive, adică exces al aporturilor în raport cu nevoile, cu acumularea surplusului de energie sub forma țesutului adipos. Tot mai mulți oameni sunt susceptibili de a răspunde prin supragreutate sau obezitate la pozitivarea balanței energetice. Creșterea ponderală este treptată și este observată prea târziu sau semnificația ei nu este recunoscută la timp. Riscul obezității nu derivă numai din acumularea grăsimii, ci și din distribuția ei (viscerală). Boala cardio-vasculară crește cu 3,1% pentru fiecare kg de creștere ponderală; femeile obeze sunt de 5 ori mai expuse deceselor prin boli coronariene

Cel mai important obiectiv pe care trebuie avut în vedere atunci când facem referire la o persoană obeză, este acela de a-i diminua obsesia față de alimente, ceea ce declanșează o nouă atitudine însăși despre filosofia vieții, având a alege între: a mânca pentru a trăi și  a trăi pentru a mânca, determinându-i o atitudine pozitivă despre un nou comportament atitudinal nutrițional.

În ultimii 20 de ani, rata obezității s-a triplat în țările în curs de dezvoltare care au adoptat un stil de viață occidental, ce presupune reducerea activității fizice și supraconsumul de alimente ieftine și dense din punct de vedere energetic. Acest stil de viață a influențat și vârstele tinere în aceste țări. Prevalența supraponderii în rândul copiilor variază între 10-25%, iar a obezității între 2-10%. Zonele din Estul Mijlociu, Insulele Pacificului, Asia sudică și China prezintă cele mai intense amenințări. Relația dintre obezitate și sărăcie este complexă: a fi sărac în una dintre cele mai sărace țări din lume este asociat cu malnutriția și deficitul ponderal, în timp ce a fi sărac în una din țările cu venituri medii este asociat cu un risc crescut de obezitate. Unele țări în curs de dezvoltare se confruntă cu paradoxul familiilor în care copii sunt subponderali iar adulții sunt supraponderali. Această combinație a fost atribuită de către unii întârzierii în creșterea intrauterină cu greutate mică la naștere care pare a predispune la obezitate mai târziu pe parcursul vieții.

Costurile umane și financiare ale obezității înregistrează același trend crescător. În țările dezvoltate, 2 până la 7% din costurile totale de sănătate sunt atribuibile obezității. Prevalența în creștere a diabetului de tip 2, bolilor cardiovasculare și unele tipuri de cancere este asociată excesului ponderal. Povara acestor boli este în mod particular crescută în țările cu venituri medii din Europa de Est, America Latină și Asia, unde obezitatea este a 5-a cea mai frecventă afecțiune.

În ciuda tuturor teoriilor și a întrebărilor încă deschise, se pare că în obezitate cheia tuturor problemelor rămâne supraalimentația. Pacienții obezi au o balanță energetică pozitivă. Tratamentele cele mai recente utilizează combinații de terapii distincte: modificare de comportament, exercițiul fizic, dietă, recondiționarea cognitivă, care nu pot avea efecte benefice fără ajutorul partenerului sau al grupului. Cei care au un suport social și familial mai mare au mai bune rezultate în efectuarea schimbărilor. Este recomandată implicarea în activități comunitare, participarea la programe educaționale. Toate acestea ajută la manipularea stresului și la câștigarea respectului de sine.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Lector universitar, Doctor în științe medicale