Dr. Cobuz: Igiena mentală și somnul

Igiena mintală este un ansamblu de teorie și de aplicații practice, care permite și conduce la menținerea echilibrului psihic în fața bolii, la armonia intrapsihică, la sinergia și la socialitatea relațiilor interpersonale. Tot ea (igiena mintală) este o disciplină aplicativă – la scară individuală și socială – având ca scop prevenirea dezordinii mintale.

Într-un limbaj de psihologie normală, igiena mintală se desfășoară în direcția adaptării funcționale a structurii dinamice pe care o denumim: raportul dintre eu și mediu, poziția și devenirea istorică a individului uman. Integrațiunea bidirecțională operată de creier – aceea a somei și aceea a realității – duce la o reciprocitate care leagă și adaugă pe „corpus sanum” la „mens sana”. Dar banalitatea acestui adevăr nu-i dă prestigiul unui principiu indiscutabil! De multe mii de ani, de exemplu, oamenii știu efectele nocive ale intemperanței și totuși continuă să fie lacomi, băutori de alcool, fumători de toate felurile, înlocuind realitatea cu diverse modele hedonice, echivalente, aparent, ale fericirii de a exista, dar nocive și spoliatoare de sănătate.

Undeva într-o neaparentă, dar incontestabilă balanță cu activitatea de veghe, somnul este marele reparator și custodele echilibrului cerebral. De la fiziologi la psihiatri există unanimitate asupra acestui lucru. Finalitatea somnului a fost peremptoriu demonstrată de fiziologie: șobolanii menținuți în insomnie mor după câteva zile, tortura chinezească din vremurile imperiale determina moartea condamnaților la stare de veghe neîntreruptă. Toată zona corticală „doarme” în timpul somnului și desfășoară în intimitatea ei un metabolism pe care-l denumim reparator (cu toate că nu-l cunoaștem prea bine).

Tulburările și abaterile de la această lege naturală sunt multiple și pândesc pe omul modern într-o proporție îngrijorătoare. Fiecare speță doarme într-un anumit mod și după o diagramă specifică. Un savant indian socotește că și plantele desfășoară un fel de adormire. Locuitorii marilor orașe sunt însă în pericol să-și mutileze repaosul din timpul stării lor de adormire. Transportarea zilnică la mari distanțe între locuință și sediul activității sau muncii se face adesea – și inevitabil – în dauna orelor de somn. Liniștea liminară, acest cadou al naturii pe care l-au cântat poeții, pe care l-au exaltat religiile, pe care l-au studiat psihologii, e în pericol să dispară. Orașele sunt infestate de zgomote continue și spoliatoare de energie nervoasă. Dormitul fără liniște este o calitate nesatisfăcătoare.

Timp de mai multe sute de ani, s-a crezut ca somnul este pur si simplu o stare pasiva, in care corpul si mintea se odihnesc sau, așa cum credea Aristotel, o perioada lipsita de importanta marcata de absenta percepțiilor senzoriale obișnuite. Adesea, somnul era considerat o simpla stare in care putem visa. A devenit, însă, foarte clar in ultimele decenii ca somnul nu este pur si simplu un moment in care sistam toate activitățile mentale si fizice, ci mai degrabă o “a doua stare”, cu propriile activități mentale si fizice complexe si variate. Somnul este un proces fiziologic esențial atât pentru om, cat si pentru cele mai multe animale. Ajută creierul și organismul să se dezvolte armonios și să funcționeze bine. Prin urmare, atunci când dormim puțin, suntem mai puțin eficienți, suntem obosiți si nervoși, facem mai multe greșeli, suntem mai putini creativi și ne îmbolnăvim mult mai repede. Somnul este o nevoie fiziologică de bază, asemenea setei și foamei, fără de care nu putem exista.

Cei mai mulți oameni au nevoie, in medie, de aproximativ opt ore de somn odihnitor pentru a funcționa corect. Important este sa aflam cantitatea de somn necesara propriului organism și apoi să încercăm să atingem acel număr de ore. Ca regulă generală, dacă ne trezim obosiți și simțim pe parcursul zilei o nevoie puternică de a dormi, este evident că nu dormim suficient.

Pentru a avea un somn de calitate, sunt câteva reguli care ar trebui urmate: programul de somn – respectă orele de somn recomandate și încearcă să te trezești și să adormi la aproximativ aceleași ore zilnic; dieta echilibrată – nu mânca înainte de culcare, dar nici nu te culca flămând. Evită mesele copioase înainte de somn. Evită să fumezi sau să consumi alcool înainte de culcare; mediul relaxant – ai grijă să dormi într-o cameră aerisită, întunecată și fără zgomote. Folosește dopuri de urechi dacă este cazul și nu te expune la lumină intensă înainte de culcare. Apelează la tehnici de relaxare precum muzica de somn sau meditația; evită somnul în timpul zilei pentru a nu interfera cu somnul pe timp de noapte; fă sport zilnic pentru a-ți relaxa corpul; evită stresul și gândurile îngrijorătoare înainte de culcare.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector Universitar