Sunday , January 29 2023

Dr. Cobuz: Dieta în dislipidemii

Datorită dezvoltării  economice nivelul de trai s-a îmbunătățit, fapt ce a dus la creșterea disponibilității și diversificării alimentelor. În paralel, industria alimentară a creat o serie de produse alimentare rafinate excesiv, bogate în grăsimi saturate și glucide, precum și utilizarea pe scară largă a unor substanțe chimice de adaos pentru a face alimentele mai plăcute dar sărace în substanțe nutritive, fapt ce a dus la creșterea frecvenței apariției bolilor metabolice precum dislipidemii, diabet zaharat, obezitate.

Dintre factorii de risc în apariția dislipidemiilor, dieta joacă un rol substanțial deoarece aceasta a suferit modificări majore în țările industrializate, apoi în cele în curs de dezvoltare. Dieta tradițională bazată pe produse de origine vegetală a fost înlocuită cu dieta bogată în grăsimi, densă caloric și cu un conținut ridicat de produse de origine animală în condițiile în care rata sedentarismului a luat amploare. Alimentația haotică, cu mese rare și copioase,  cu alimente slabe calitativ, bogate în grăsimi și glucide rafinate , conduce insidios la creșterea în greutate și  ulterior la modificarea profilului lipidic și glucidic. Aspectul cel mai des întâlnit la un pacient cu dislipidemii cuprinde frecvent sedentarismul, mese dense, în special seara, absența micului dejun și uneori și a prânzului. Alimentele cele mai incriminate în apariția dislipidemiilor sunt alimentele bogate în colesterol și grăsimi saturate precum: ouă, măruntaie, mezeluri, carnea de vită, carnea de porc, carnea de oaie, grăsimea din lactate, dar și produsele dulci rafinate cum ar fi: bomboanele, ciocolata, produsele de patiserie. Un alt obicei alimentar nesănătos în plină expansiune corelat cu apariția dislipidemiilor îl reprezintă consumul crescut de alimente de tip fast-food (hamburgeri, cartofi prăjiți, preparate din carne prăjite) bogate în grăsimi, în calorii și în zahăr, dar sărace în substanțe nutritive.

În cazul României s-au înregistrat diferențe în prevalența dislipidemiilor în diferitele zone geografice datorită obiceiurilor alimentare specifice fiecărei zone. În prezent, în ceea ce privește prevalența dislipidemiei în România conform studiului SEPHAR, publicat în anul 2008 s-a evidențiat o prevalență de 40% a hipercolesterolemiei în populația generală. Conform unui alt studiu realizat pentru evaluarea factorilor de risc cardiovasculari în populația generală, în regiunea istorică Moldova s-a evidențiat o prevalență a hipercolesterolemiei de 47,2%. Rezultate similare s-au înregistrat și în populația generală a județului Cluj, aici procentajul fiind ceva mai scăzut, hipercolesterolemia fiind prezentă la 32% din persoanele înrolate în studiu.

Dieta trebuie adaptată caloric, săracă în acizi grași trans- și alimente cu index glicemic crescut, în schimb trebuie să cuprindă un aport crescut de fibre și acizi grași omega-3. Se recomandă dieta de tip mediteranean și pentru implementarea cu succes a noului stil de viață a se tine cont de preferințele pacientului și de posibilitățile acestuia de a adopta noile modificări dietetice recomandate. În ceea ce privește renunțarea la fumat sau menținerea statusului de nefumător, acestea sunt recomandări indispensabile privind îmbunătățirea stilului de viață la persoanele dislipidemice.

Tratamentul dietetic în managementul dislipidemiilor  are ca scop reducerea aportului de grăsimi saturate și de zaharuri rafinate. Glucidele trebuie să reprezinte 55-60% din aportul caloric zilnic, iar lipidele să nu depășească 30% , din care grăsimile saturate trebuie să reprezinte sub 7%. Scăderea aportului de grăsimi fără a aduce modificări conținutului de grăsimi saturate, mono- și polinesaturate și acizi grași liberi are un efect redus asupra profilului lipidic. Numeroase studii au arătat că acțiunea diferitelor tipuri de diete asupra lipoproteinelor serice , au avut rezultate relativ contrare în ceea ce privește eficacitatea lor, mai ales pe perioade îndelungate de timp. Este importantă modificarea calitativă a grăsimilor alimentare deoarece reprezintă prima acțiune pentru reducerea nivelului LDL-colesterolului și a colesterolului total și implicit scăderea semificativă a riscului cardiovascular. Foarte eficace s-au dovedit a fi dietele bogate în acizi grași omega-3 și omega-6 prin diminuarea valorilor trigliceridelor plasmatice. S-a demonstrate că prin creșterea cu 20 de grame/zi a consumului de pește survine o scădere cu 7% a apariției bolii coronariene. Sursele alimentare cu un conținut ridicat de acizi grași omega-3 sunt peștele gras (somon, hering, păstrăv, macrou) și fructele de mare.

Închei cu afirmația lui Hipocrate care stabilește importanța alimentației în prevenirea și tratarea bolilor: „Dacă reușim să găsim pentru fiecare om echilibrul între alimentație și exercițiile fizice, astfel încât să nu fie nici mai mult, nici mai puțin, am reușit să descoperim mijlocul de întreținere a sănătății”.

Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Doctor în științe medicale

Lector universitar

Vezi si

Dr. Cobuz: Rezistenţa la insulină

Rezistenţa la insulină, sau insulinorezistenţa (IR) poate fi definită în multiple moduri. Clinic, insulinorezistenţa se …