Saturday , November 26 2022

Dr. Cobuz – Dieta de toamnă

Toamna este un anotimp de tranziție și de schimbare a bioritmurilor de vară spre cele ale anotimpului rece, umed, iarna. Organele care trebuie protejate sunt plămânii și intestinul gros, iar culoarea asociată este albul. Dacă în sezoanele de primăvară – vară legumele potrivite pentru consum erau cele care cresc deasupra solului, acum sunt preferate cele care cresc în subsol: cartofii, morcovii, păstârnacul, țelina rădăcină, napii, pătrunjelul rădăcină și tuberculi, rizomi condimentari ca ghimbirul.

Toamna este anotimpul în care, în mod special, vom evita asocierile incorecte ale alimentelor. Atenție specială pentru a nu asocia proteinele animale (carne, pește, brânză) cu cereale (pâine, orez, paste făinoase). Pentru a ușura digestia, acum ar fi indicat să consumăm doar un singur aliment proteic concentrat la o masă. Nu vom asocia, în concluzie, carnea cu peștele sau cu brânza la aceeași masă. În timpul toamnei apar: prazul, varza, conopida, broccoli, sfecla, perele, gutuile, merele, dovleacul, fasolea boabe, mazărea boabe, lintea, nucile, varza de Bruxelles, andivele, feniculul, ciupercile (ghebe), mandarinele, strugurii, cicoarea și castanele comestibile. Foarte bune sunt florile și fructele de soc. Acestea stimulează metabolismul, fiind și diuretice. Strugurii pot fi consumați pentru efectul lor depurativ, însă fără excese, deoarece au un conținut foarte mare de zahăr (uneori peste 200 g la 1 Kg) – atenție la controlul diabetului zaharat.

Alunele și nucile sunt alimente excepționale atunci când sunt consumate în cantități moderate (5-10 mieji de nucă, 15 – 20 alune/zi, nesărate și neprăjite), deoarece aduc un aport de acizi grași esențiali anti-inflamatori omega 3 și proteine de calitate înaltă. Nu se vor consuma miezul de nucă sau alunele decât dacă sunt păstrate în coajă până în momentul consumului. În caz contrar, miezul de nucă și alunele decojite râncezesc repede în contact cu aerul, căldura și lumina datorită acizilor grași polinesaturați extrem de sensibili, devenind dăunătoare sănătății.

Sfecla, în acest anotimp, consumată crudă în salate sau coaptă are efect remineralizant și revigorant (combate anemia). Dovleacul cu multiplele lui varietăți (plăcintar, moscat, turcesc, etc.) este bogat în carotenoizi și alți nutrienți valoroși protejând ficatul, stomacul, vezicula biliară, prostata. Sâmburii de dovleac consumați cruzi cu miere sunt un bun vermifug util în combaterea paraziților intestinali și în prevenția cancerului de prostată. Ridichea albă, neagră, ghimbirul, sfecla, țelina sunt extrem de benefice pentru buna funcționare a ficatului, uzina de detoxifiere principală a organismului. De aceea, în anotimpul rece trebuie să intrăm cu o zestre cât mai mare de vitamine, minerale, antioxidanți și alți fitonutrienți, pentru a face față alimentelor grele din timpul iernii, precum și frigului și umidității.

Sistemul imunitar trebuie fortificat în acest sezon prin consumul de fructe și legume, pentru preîntâmpina apariția unor boli specifice iernii. Fructele de toamna – mere, pere, prune, nuci verzi, struguri, gutui, conțin zaharuri care nu se convertesc în grăsimi și care sunt o cale de vitaminizare mai mult decât necesară prin dieta de toamnă. Sucurile de fructe și legume se consumă dimineața, dar trebuie reținut că fructul întreg este mai sănătos decât sucul. La jumătatea distanței între micul dejun și masa de prânz se pot mânca fructe.

Dieta de toamnă sau reorientarea alimentației către produsele specifice perioadei este o cale eficienta de a acumula vitamine și minerale, enzime și antioxidanți, care împreună să ducă la o scădere eficientă și sănătoasă a greutății. În concluzie, pe lângă scăderea temperaturii, toamna aduce cu sine și o serie de super-alimente: Vegetale: dovlecei: bogați în caroten și carotenoizi – luptă împotriva bolilor de inima; cartofi dulci: fibre și potasiu – scad tensiunea arterială; sfecla: acid folic, fibre, vitamina C și fier – previne cancerul de colon; ciuperci: seleniu și antioxidanți – protejează împotriva agenților poluanți din mediu; ceapa: vitamina C și fibre – scade riscul de cancer ovarian; nap și sfecla: antioxidanți și vitamina K- sprijină funcția de coagulare a sângelui; afine: proantocianidina – previn afecțiunile gingiilor și aduc beneficii tractului urinar; nuci: acizi omega-3 – reduc riscul de boli cardiovasculare; Fructe: pere: fibre, vitamina A, B1, B2, C, E, acid folic, antioxidanți – previn cancerul, au efect diuretic și laxativ, scad nivelul de colesterol din sânge și previn hipertensiunea arterială; mere: flavonoizi, polifenol, antioxidanți, acid malic – previn afecțiunile digestive, scad nivelul colesterolului și reduc bolile de piele; struguri: flavonoide, vitamina A, B, C, calciu, fosfor – previn constipația, guta, reumatismul, bolile de piele și afecțiunile ficatului; gutui: vitamina A, fibre și fier – reduc riscul de cancer, efect tonic, antiseptic, astringent și diuretic; clementine: vitamina C, fibre, acid folic, potasiu – ajuta la scăderea în greutate, îmbunătățirea vederii, reducerea stresului; măceșe: vitamina C, E, A, D, antioxidanți – reduc simptomele osteoartritei, artritei reumatoide, bolii Crohn; castane: vitamina D, riboflavina, calciu, fosfor, fier – sursă de energie, reduc febra, calmează durerile reumatice.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Lector universitar, Doctor în științe medicale

Vezi si

Diabetul zaharat și somnul

Somnul reprezintă aproximativ 30% din viața unei persoane. Durata medie de somn pentru o persoană …