Thursday , January 27 2022

Dr. COBUZ: Despre stres 

Cuvântul stress este de origine engleză şi are în general 2 accepţiuni: una de situaţie, stimul care ameninţă organismul (presiune, apăsare, efort, solicitare, constrângere) şi a doua de însăşi starea de tensiune ca răspuns a organismului la stresor, reacţia la agresiune. Răspunsul adaptativ individual la stres este determinat de numeroşi factori genetici, de mediu sau câştigaţi de-a lungul vieţii, iar prezenţa unei reacţii inadecvate, sau a unei reacţii excesive şi/sau prelungite poate duce la alterarea capacităţii de răspuns a organismului şi, în final, la apariţia bolilor. De exemplu, de mult timp medicii suspectau o legătură între stres şi apariţia sau evoluția diabetului zaharat. Încă de la 1679 Thomas Willis nota relația dintre „nervozitate” şi diabet. Mai târziu, se nota apariţia diabetului după o traumă psihică (Henry Maudsley ), sau după stres prelungit, probabil tipul 2 de diabet, care se trata cu opiacee (William Osler).

Milioane de oameni suferă de “sindromul de stres după sărbători”. Este o formă mai specială de stres care apare după o perioadă plăcută şi relaxantă (cel puțin relaxare mentala) a vieții noastre. Efectele acestui tip de stres sunt vizibile nu numai după concediul de vara, ci şi după Crăciun şi Anul Nou. Este necesar un efort crescut pentru a gestiona acest tip de stres.

Dar ce este stresul? Stresul este un fapt din lumea exterioară care ne afectează,  este ceea ce simţim când realitatea pare a depăşi capacitatea noastră de a-i face faţă. Stresul este o reacţie psihologică şi fiziologică la evenimentele care ne tulbură echilibrul personal în mai multe feluri. Când ne confruntăm cu o ameninţare, la siguranţa noastră fizică sau la echilibrul emoţional, sistemul de apărare al corpului intră în acţiune rapidă, procesul automatic fiind cunoscut ca reacţia  “luptă sau fugi”. Adrenalina, noradrenalina şi glucoza se revarsă în sângele nostru, avem un impuls de energie şi ne simţim dinamici, concentraţi şi creativi. Noi toţi ştim cum este această reacţie de stres: simţim puternic bătăile inimii în piept, tensiune musculară, respiraţii accelerate, alertă din toate punctele de vedere. Când situaţia stresantă se rezolvă, lucrurile reintră în normal.

Stresul a produs schimbări în evoluţie, în dezvoltarea speciilor şi selecţia lor naturală în timp. Astfel speciile care s-au adaptat cel mai bine la cauzele de stres au supravieţuit şi au evoluat formând regnurile animale şi vegetale pe care le cunoaştem. Omul este cea mai adaptabilă creatură de pe planetă, datorită evoluţiei creierului uman. Această adaptabilitate se datorează în mare schimbărilor şi stresorilor cu care ne-am confruntat şi pe care i-am dominat. Noi funcţionăm cel mai bine şi ne simţim cel mai bine atunci când suntem incitaţi (stimulaţi). Avem nevoie de ceva stres ca să facem lucrurile de fiecare zi. Stresul adaugă savoare, provocare şi ocazii vieţii. Fără stres viaţa ar fi plictisitoare, nestimulativă. Stresul adaptativ ne ajută să răspundem tuturor oportunităţilor.

Dacă prea puţin stres poate duce la plictiseală sau ramolire (ruginire) atunci prea mult poate duce la epuizare? Noţiunea de stres are adesea o conotaţie negativă, deoarece oamenii îl asociază cu frica sau nervozitatea, stări emotive care ne perturbă de cele mai multe ori în sens negativ activităţile cotidiene. În acelaşi timp însă, o mare bucurie sau un succes răsunător pot, de asemenea, provoca reacţii fiziologice similare din partea organismului. Există, deci, două tipuri de stres: eustres (pozitiv)  şi distres (negativ). Dacă nivelul de tensiune rezultat este adaptat situaţiei respective, acţiunii în cauză, atunci este vorba de eustres, de un stres benefic. Dacă, dimpotrivă, starea de tensiune rezultată este disproporţionată, neadaptată, atunci vorbim de distres când vor exista consecinţe negative fiziologice şi psihologice la nivel individual. Stresul negativ apare când abilitatea noastră de a face faţă cerinţelor vieţii se dărâmă (dispare). Se poate spune că stresul în anumite limite favorizează adaptarea organismului la mediul extern, şi deci contribuie la menţinerea vieţii.

Noi am fost făcuţi să putem face faţă la stresul acut, nu la cel cronic care ne împiedică să ne relaxăm şi până la urmă  produce o stare permanentă de stres. Viaţa modernă creează rar situaţii în care în mod natural la stres să se răspundă prin luptă sau fugă, dar în organism se acumulează aceiaşi hormoni de stres. Energia iniţială devine îngrijorare, determinând iritabilitate şi panică. Provocările devin ameninţări, ne îndoim de puterea noastră de a face cele mai simple lucruri şi problemele devin insurmontabile.

Sfaturi pentru a ţine stresul sub control: ai grijă  de timpul tău: dacă munceşti prea mult, mai renunţă la activităţile neesenţiale; fii realist: nu trebuie să fii perfect (pentru că nimeni nu este) , stabileşte-ţi bine ţelurile; dacă ai nevoie de ajutor, cere-l; fă-ţi o echipă „de suport” (construieşte relaţii bune cu familia şi prietenii); ai un stil de viaţă sănătos: alimentează-te corect, nu consuma alcool şi substanţe excitante (cafea) sau consumă-le cu moderaţie; fă exerciţiile  fizice: au efect anxiolitic şi antidepresiv; fă un plan pentru problemele solvabile şi respectă-l.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector Universitar

 

 

Vezi si

Omicron supravieţuieşte mai mult timp pe plastic şi piele faţă de variantele anterioare

Omicron supravieţuieşte mai mult timp pe suprafeţe din plastic şi pe piele faţă de variantele …