Dr. Cobuz: Cum trebuie să fie masa de Paști

Dacă postul a fost o ocazie excelentă pentru a ne curăța organismul și ne simțim energic, bine în propriul nostru corp, masa de Paști ar putea să ne aducă neplăceri, dacă nu urmăm anumite reguli. Pentru mulți dintre noi, alimentația vegetariană sau lacto-vegetariană din perioada postului, cu un singur tip de produse de origine animală sau doar cu proteine din ciuperci, legume și cereale, este aducătoare de purificare și înlesnește mult munca de fiecare zi a sistemului digestiv. Lipsa anumitor produse din alimentație poate conduce la o mică modificare a microbiomului, prin suprapopulare cu anumite bacterii și deficiența altora, dezechilibru ce se redresează treptat, pe măsură ce am reintrodus în meniu produsele de origine animală.

Persoanele care au ținut o perioada lungă de post înainte de Paști trebuie să acorde o atenție sporită alimentației în zilele de sărbătoare, evitând abuzurile. La modul ideal, în perioada de revenire la o alimentație completă, ar trebui să păstrăm cât mai mult din bunele efecte acumulate. În prima săptămână, pe lângă cantitățile de legume, cereale și fructe crude, se vor adăuga proteine mai ușoare, precum lactatele degresate, iar o dată la 2 zile, preferabil dimineața, 1 ou. Iaurtul, kefirul și sana reprezintă alimente sănătoase care pot fi reintroduse fără grijă în alimentația zilnică. În ceea ce privește carnea, aceasta nu trebuie consumată zilnic imediat după post, ci alternată cu peștele, ciupercile, lintea, fasolea, năutul sau mazărea. În zilele de Paște este recomandată o alternanță de la carnea de miel, care este foarte grea, la carnea de pui, dar și o asezonare a felurilor de mâncare cu salate și zarzavat. De asemenea, este important și modul în care se gătește. De exemplu drobul, ar fi bine să fie gătit jumătate cu zarzavat, jumătate cu organe și restul ingredientelor, pentru a nu face rău organismului. Ca la orice sărbătoare, trebuie sa fim moderați în a consuma alimente foarte grele și alcool pentru că organismul nu face față unei astfel de alimentații bruște și în cantitate mare. De asemenea, nu trebuie să uităm de mișcare, o plimbare după o masă copioasa este recomandată.

Consumul exagerat de grăsimi, preparate din carne condimentata, afumături, murături și băuturi alcoolice duc, uneori, la suferințe gastrice ce se manifesta prin dureri epigastrice, arsuri, grețuri și balonări. În afara de aceste afecțiuni, apar și suferințele biliare și pancreatice. Pentru a preveni aceste suferințe se recomandă administrarea alimentelor în prânzuri mici și repetate la ore regulate, evitarea consumului exagerat de dulciuri, acrituri, băuturi alcoolice, băuturi foarte reci sau foarte fierbinți. Astfel, în prezența unor simptome precum dureri abdominale, balonare, greață, constipație sau diaree, se recomandă o dietă lejeră, fără carne și grăsimi, bazată pe lichide, fructe și legume, care ajută digestia. În același timp, este bine să alegem moduri mai sănătoase de gătit: înlocuirea prăjirii alimentelor cu alte modalități de preparare, precum fierbere sau grătar. Este bine să gustăm din toate felurile de mâncare, dar nu exces. Alegeți mai degrabă o friptură medie ca dimensiune, asezonată cu legume fierte sau cu o salată.

Despre carnea de miel, deși este un sortiment de carne roșie, este sănătoasa datorită conținutului de seleniu (lipsa acestui mineral în organism dublează riscul de astm), iar 100 de grame de carne de miel conțin: 30,4 proteine, 9,4 grame de grăsime, 215 calorii, 1,2 grame de fier și 95 mg colesterol. Mielul conține de asemenea o cantitate importantă de vitamina B12, necesară în formarea celulelor roșii din sânge, în prevenirea anemiei, pentru un sistem nervos sănătos și pentru metabolizarea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților. Modalitatea cea mai corectă de preparare a acestui tip de carne este fierberea și gătirea la temperatură scăzută. Atunci când se prepară o ciorbă din carne de miel este indicat ca aceasta să se adauge după ce apa a dat în clocot pentru a nu se pierde proprietățile nutritive în apă. Iar atunci când se preferă a se consuma sub formă de fripturi – se ține cu 24 h înainte de preparare într-un baiț de oțet sau vin, apă și condimente pentru ca aceasta să fie mai fragedă și ușor digerabilă. Cele mai periculoase combinații ale acestei cărni vor fi cele cu paste, cartofi, orez, pâine și alcool.

Masa tradițională de Paști a românilor este de fiecare dată un prilej de sărbătoare, de reflectare asupra simbolurilor creștine, și mai puțin un motiv de ospătare până la refuz. După masa copioasă de Paste nu strica o mica plimbare pe jos. Mișcarea poate stimula eliberarea hormonilor care încurajează activitatea digestivă.

În final, urez pe această cale cititorilor Sărbători fericite, Hristos a înviat și aderență la dictonul părintelui medicinii, Hipocrate: Alimentele să fie medicamente și medicamentele să fie alimente.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Lector universitar, Doctor în ştiinţe medicale