Dr. Cobuz – Care dietă e mai sănătoasă?

Dieta mediteraneană a trezit interesul cercetătorilor pentru prima data in 1958, în urma publicării rezultatelor unor studii populaționale care au arătat faptul ca locuitorii din statele din jurul mării Mediterane au speranța de viață cea mai mare. Acest fapt se datorează incidenței scăzute a bolilor cronice cum ar fi diabetul, obezitatea si afecțiunile cardiovasculare. Astfel, modul de alimentație al acestor popoare a devenit un model de referință pentru mulți nutriționiști.

În linii mari, dieta mediteraneană include ulei de măsline (preset la rece), cereale integrale, fructe, legume, semințe oleaginoase (migdale, alune de pădure, caju, dar crude), leguminoase, consum moderat de pește și fructe de mare, brânzeturi fermentate și vin roșu și consum redus de carne roșie, alimente dulci si prelucrate. Dieta mediteraneană nu este o cură în adevăratul sens al cuvântului, ci este mai degrabă un stil de viață sănătos – incluzând mâncărurile, activitățile, mesele cu prietenii si familia, plus vin băut cu moderație. Astfel, o  atenție deosebită se acordă aspectelor sociale și culturale, cum ar fi orele de masă, odihna după mâncare și activitatea fizică regulată. În 2013, dieta din țările Cipru, Croația, Spania, Grecia, Italia, Maroc și Portugalia a fost inclusă în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității (UNESCO). Conform UNESCO, dieta mediteraneană implică un set de abilități, cunoștințe, ritualuri, simboluri și tradiții privind culturile, recoltarea, pescuitul, creșterea animalelor, conservarea, prelucrarea, gătitul și în special împărțirea și consumul de alimente.

Bucătăria tradițională germană se caracterizează printr-o proporție mare de grăsimi saturate, care provin numai din produsele de origine animală, ca unt, untură, carne și mezeluri. Nu e de mirare că fiecare al doilea german moare de infarct. O tendință primejdioasă care se instalează în Germania și care există deja în SUA este aceea de a consuma din ce în ce mai multe alimente gata preparate, de a recurge la așa-numitul „fast-food”, care se oferă la orice colț de stradă. Alimentele acestea, plăcute gustului și adorate de copii și de adolescenți, conțin cantități excesive de grăsimi de cea mai proastă calitate. Chiar dacă sunt de origine vegetală, stând pe foc toată ziua, aceste grăsimi și-au schimbat caracteristicile datorită oxidării și temperaturii. De asemenea, aceste alimente conțin multe condimente tari și sare, fiind lipsite de fibre, vitamine și micronutrienți.

Bucătăria tradițională asiatică folosește multe vegetale. Studiile epidemiologice arată că japonezii care trăiesc în Japonia se îmbolnăvesc foarte rar de cancer de intestin gros, în comparație cu populația țărilor apusene. Soia e arma cea mai eficace împotriva neoplasmului colo-rectal. Din nefericire, japonezii consumă multă sare, iar urmarea este numărul mare al bolnavilor cu hipertensiune arterială și cu accidente vasculare cerebrale. În general, o caracteristică a modului de alimentație japonez este frugalitatea. După cum se știe, japonezii au media de viață cea mai mare, fiind urmați de populația țărilor scandinave.

Câteva cuvinte și despre alimentația din China. Această țară demonstrează într-un mod foarte convingător că până și schimbările moderate în stilul de viață și în stilul alimentației pot produce modificări epidemiologice importante. Iar autoritățile care răspund de sănătatea populației au dificila sarcină de a combate concepția generală că o dietă de calitate trebuie să fie bogată în produse animale. Această concepție s-a format de-a lungul deceniilor, când populația de rând n-avea acces la produsele animale, considerate articole de lux.

Pe plan mondial, există tendința de schimbare a cauzelor morbidității și mortalității dinspre bolile infecțioase spre cele neinfecțioase, mai ales în țările cu un venit național mic sau mijlociu. Concomitent se înregistrează o schimbare în alimentația și în activitatea fizică a populațiilor respective, datorită modificărilor factorilor economici și sociali.

Pornind de la zicala „cei înțelepți învață nu pe propria piele, ci din experiența altora”, se recomandă evitarea consumului de grăsimi în familie, chiar dacă acestea sunt de origine vegetală. Dieta mediteraneană reprezintă “standardul de aur” al modului de hrănire care promovează o viață lungă și sănătoasă, fiind utilizată pe scară largă de ani de zile de către consumatori, educatori, nutriționiști, pentru a implementa  obiceiuri alimentare mai cât mai sănătoase.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Lector universitar, Doctor în , științe medicale

Email: [email protected]