Thursday , July 25 2024

Dr. Cobuz: Alimentația și calitatea vieții

Primejdia cea mai mare pentru sănătatea omenirii pornește de la un stil de viață nesănătos și, în primul rând, de la alimentația nepotrivită. Cu toate că, cel puțin în societatea industrializată, există o abundență de alimente valoroase, cu toate că regulile de bază ale nutriției sănătoase sunt mai cunoscute în prezent decât înainte, tulburările de nutriție legate de alimentație, mai ales obezitatea, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, sunt în continuă creștere.

Chiar dacă, la sondajele efectuate, 80% din populație susține că alimentația sănătoasă și condiția fizică bună constituie o preocupare permanentă, realitatea arată contrariul. Există o discrepanță mare între dorința unei alimentații sănătoase și modul real de hrănire. Cercetările arată că, în majoritatea regiunilor globului, modul de alimentație nu e determinat în primul rând de foame, ci de o serie de factori complecși: sociali și psihici. Educația, obiceiurile și tradiția joacă un rol imens, dar și starea psihică individuală. Alimentația face parte din comportamentul nostru social; luarea mesei cu alții ne apropie, creează senzația de „noi” și satisface nevoia contactului social.

Baza atitudinii față de modul de alimentație se așează în prima copilărie. Deoarece hrănirea are loc de mai multe ori pe zi, copiii se obișnuiesc cu anumite gusturi, pe care ajung să le iubească. Prin părinți, frați, surori și copii de aceeași vârstă, care apreciază sau desconsideră anumite alimente și băuturi, se transmite componenta socială a nutriției. Mâncăm pentru a sărbători, pentru a ne răsplăti, pentru a ne relaxa sau pentru a ne consola. Problema apare când, în situațiile respective, în locul alimentelor nu dispunem de alternative. În aceste cazuri, consumul crescut de hrană, de exemplu pentru a ne consola, este programat, pregătindu-se apariția obezității. De multe ori, stresul poate anihila controlul asupra consumului de alimente, ducând la o ingestie crescută de alimente.

Cheia combaterii obezității se găsește în domeniul profilaxiei, iar prevenirea surplusului ponderal trebuie să înceapă deja în copilărie. Părinții trebuie să știe că în această perioadă se fixează gusturile față de alimentele sănătoase, formându-se stilul de viață, care, de obicei, va fi continuat pe tot parcursul vieții. Este extrem de important ca, de la cea mai fragedă vârstă, copiii să consume împreună cu părinții alimentele cele mai sănătoase, oferite în formele adecvate vârstei: salate de roșii, de varză, castraveți, spanac, morcovi, gulii; zarzavaturi fierte, fără grăsimi, conopidă, broccoli, mazăre verde; leguminoase: fasole, linte, cereale integrale și tot felul de fructe. Mult mai importante sunt mecanismele dobândite, începând din primele zile de viață. Căci a mânca nu înseamnă doar potolirea senzației de foame, ci în același timp o plăcere, iar atitudinea față de hrană, care începe la sânul mamei, este întotdeauna fixată într-o relație socială și emotivă.

Alimentația, cea mai importantă componentă a calității vieții a fost motorul omenirii. Din cele mai vechi timpuri, fără cunoștințe de fizică, chimie, inginerie, biologie, societatea a evoluat datorită necesității și dorinței de a consuma alimente. De  aceea,  poate  o  atenție  sporită  e  necesar  să  o  acordăm implementării în mediile de referință (școli, grădinițe, facultăți, centre,  etc.)  a educației pentru sănătate,  pornind  chiar  de  la spălatul pe mâini, la servitul mesei și terminând cu respectul față de hrană, alimente și actul nutrițional. Doar  atunci, nutriția sub toate  aspectele  sale,  va  reprezenta  un  punct  de  maximă importanță  în  menținerea  stării  de  sănătate  a  noastră,  (atât  cea fizică, cât și psihică), ducând la menținerea echilibrului, pornind chiar de la factorii dezvoltării: ereditatea, mediul și educația, care pot prima într-o relație ajungând a fi „matricea” unui nou mileniu aflat sub auspiciile sale.

Stă  în  puterea noastră  de  a  fi  propriul  artizan  al dualității: a mânca pentru a trăi, sau a trăi pentru a mânca. De aceea, este interesant de amintit teoria lui Holford P. (2008), care stipulează că „Nu există nimeni ca dumneavoastră. Există câteva reguli care se aplică rasei umane-de exemplu avem nevoie cu toții de vitamine, dar cantitatea de care avem nevoie pentru a atinge performanțe de vârf,  variază  de  la  un  individ  la  altul.  Depinde  de  materialul genetic pe care l-ați moștenit de la părinți, împreună cu punctele forte și cele slabe, precum și de interacțiunea dintre moștenirea genetică  și  mediul  înconjurător,  începând  chiar  din  viața intrauterină și prima copilărie. Interacțiunea complexă a acestor factori asigură că fiecare individ se naște unic din punct de vedere biochimic, dar există cu siguranță asemănări cu ceilalți indivizi”. Ca o completare, mai precis ca o atitudine comportamentală la stilul de viață, actul nutrițional ar trebui privit ca o consecință în unele cazuri, dar și ca preambul al unei noi stări de evoluție. În fond,  ne  vom  hrăni  „la  modă”  pentru  a  nu  ne  strica/  afecta imaginea, sau vom consuma acele alimente ce prin efectul lor, ne confirmă nevoia stringentă, sub toate formele, de a ne menține sănătatea atât fizică cât și psihică?

Dr. Claudiu Cobuz

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Doctor în științe medicale

Lector universitar

Vezi si

Mirosul stresului la oameni afectează starea emoțională a câinilor 

 Mirosul stresului la oameni afectează starea emoțională a câinilor și îi poate împinge să facă …