Dr. Cobuz: Alergii alimentare

Alergiile sunt reacții mediate imunologic, care apar ca răspuns la substanțe străine din mediu inducând un răspuns inflamator. Persoanele predispuse la alergii au o anumită bază genetică, dar pentru ca boala să apară este necesară expunerea la antigenul specific și declanșarea răspunsului imun. Alergia alimentară a fost recunoscută încă din antichitate, dar înțele­ge­rea mecanismului său de producere a fost posibilă abia în 1900, când a fost desco­perită o substanță responsabilă de alergia la pește. Vorbim despre alergie alimentară atunci când antigenul vine în contact cu organismul prin intermediul alimentelor. Reacțiile adverse produse de alimente pot varia de la simple acuze subiective ale celor care le consumă, până la deces.

Alergia alimentară este în creștere în Europa, mai ales în rândul copiilor. Acest lucru pare să fie datorat introducerii de noi alimente (cum este, de exemplu, alergia la kiwi). Alergia alimentară este însă mai rară decât este percepută de publicul larg. Un număr de anchete arată că 20% din populație se consideră alergică la alimente, iar un studiu a arătat că ≈30% din familii au măcar un membru care se consideră alergic la unul sau mai multe alimente.

Orice aliment este în mod potențial alergogen, dar unele alimente declan­șează reacții alergice mai frecvent ca altele. Experiența a arătat că un număr relativ mic de alimente sunt responsabile de producerea celor mai multe alergii. În cazul copiilor, produsele care cauzează alergii variază în funcție de vârstă. La sugari cele mai frecvente alergii sunt cauzate de proteinele laptelui de vacă. La copiii de până la 15 ani alimentele cu mare potențial alergogen sunt: albușul de ou, arahidele, laptele de vacă, crustaceele, soia, nucile, kiwi, muștarul și țelina. La adulți cele mai frecvente alergii se datorează alimentelor de origine vegetală. Implicate sunt și nucile, crustaceele, peștele și ouăle. Soia determină alergii în special la copii mici. Trebuie avută în vedere posibilitatea alergiei la copiii mici care sunt hrăniți cu lapte de soia pentru că sunt alergici la laptele de vacă. Fasolea și mazărea sunt mai rar cauzatoare de reacții alergice. Alunele de copac pot cauza alergie mai ales la adulți. Peștele este cel mai frecvent implicat în producerea alergiilor la adulți. Crustaceele și moluștele au posibilitatea de a produce alergii, deși reacțiile pe care le declanșează, cum sunt urticaria și angioedemul nu sunt imunologice.  Cerealele sunt o cauză de alergie mai frecventă la copii decât la adulți. Ele includ grâu, orz, ovăz, porumb, orez, secară care constituie 70% din consumul de proteine din lume. Alergenii sunt diferiți și determină boli diferite. De exemplu, gliadinul provoacă boala celiacă. Hipersensibilitatea încrucișată la cereale este comună. Alergia alimentară ocupațională se manifestă de obicei ca astm, rinită sau dermatită și este cauzată de inhalarea prafului de făină vehiculat prin aer.

Prin prelucrare termică potențialul alergogen a multor fructe și legume poate fi redus, iar alergia dată de ouă, lapte și unele tipuri de pește poate fi atenuată. Aceasta se poate obține și pentru alune prin fierbere, dar nu prin coacere și în general prepararea termică are un efect redus asupra proprietății alergogene a nucilor de copac. În alte situații, în timpul preparării termice se pot naște substanțe alergogene ce nu erau prezente anterior în alimente.

Reacțiile alergice diferă și în funcție de doza de alergen la care este expus subiectul. Studiile au arătat că o cantitate de ou care aduce 10-190 mg ovalbumina este responsabila de reacții care necesită tratament medicamentos. O cantitate de lapte de vacă care conține 1µg-6g proteină cauzează un răspuns alergic. Într-un caz 10mg de cazeină provoacă o reacție severă, iar 60mg de cazeină determină o reacție fatală în alt caz. Referitor la alune, cantitatea necesară pentru producerea alergiei este de 100µg-50mg.

Alergiiile alimentare au manifestări clinice variate, putând afecta diverse aparate și sisteme: dureri abdominale, grețuri, vărsături, diaree, hemoragii gastrointestinale, urticarie, angioedem, eczemă, eritem, prurit, rinită, astm, tuse, edem laringean, tulburări comportamentale, fatigabilitate, hiperactivitate și scăderea atenției, otită medie, tulburări psihice.

Tratamentul alergiilor alimentare se împarte în tratament preventiv și tratament curativ al episoadelor acute. În ceea ce privește prevenția primară, concluzia este că dietele foarte restrictive, greu de urmat de femeia gravidă și de copilul mic, nu sunt recomandate ca măsură preventivă a bolii alergice la copiii părinților alergici. Se recomandă alăptarea la sân până la 6 luni și evitarea introducerii laptelui de vacă, ouălor, nucilor și peștelui până la 12 luni. Prevenția secundară se referă la măsurile de prevenire a apariției simptomelor specifice la persoanele diagnosticate anterior cu alergie. Alergia este o afecțiune care, de regulă, nu se vindecă și pacienții trebuie învățați „să trăiască cu alergia”, să fie educați astfel încât să aibă o bună calitate a vieții.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice

Doctor în științe medicale

Lector universitar