Dr. Cobuz: Alergia la aditivi alimentari

Alergia  este o reacție anormală, disproporționată, exagerată și excesivă a sistemului imunitar al unui organism, față de antigene exogene care sunt bine tolerate de subiecții normali. Alergiile alimentare constituie o adevărată problemă de sănătate publică, fiind din ce în ce mai frecvente. Pot apărea la orice vârstă, însă cei mai afectați rămân în continuare pacienții pediatrici și cei vârstnici. Aditivii și conservanții alimentari sunt substanțe care au rolul de a da culoare, gust și de a conserva alimentele. Unele dintre ele sunt coloranți (tartrazină, carmin, șofran), alții sunt antioxidanți, emulgatori și stabilizatori (gume și lecitină), aromatizatori (glutamat monosodic, condimente și îndulcitori), conservanți (benzoat, nitrați și sulfiți). Nu se știe cu exactitate modul în care aceste substanțe dau reacții alergice, cum nu se știe numărul exact de persoane afectate, dar se estimează că peste 1% din adulți și peste 2% din copii sunt afectați.

Simptomele cele mai frecvente sunt urticaria de cauză neprecizată, angioedemul (umflare sau edem al unei porțiuni a corpului, frecvent față, buze, membre), dermatită atopică, prurit și mai rar disconfort abdominal, greață, vărsături, rinită alergică sau simptome respiratorii. Diagnosticul alergiei la aditivi alimentari este dificil de realizat, deoarece există mii de substanțe cu rol de aditivi și conservanți, iar teste alergice cutanate sau din sânge se pot face doar la câteva dintre ele, în special la cele obținute pe cale naturală, nu chimică – șofran, carmin. Anamneza este foarte importantă, relatarea consumului de alimente la restaurant, alimente condimentate, cu conservanți etc. ajută la stabilirea diagnosticului. Cel mai important test este provocarea orală, pacientul consumă alimentul cu aditivii posibil cauzatori de alergie sub supravegherea medicului.

Colorantul este o substanță naturală sau obținută prin sinteză chimică, care într-o cantitate foarte mică este capabilă să imprime culoarea sa altor compuși cu care intră în contact: alimente, piele, materiale textile. Dintre coloranții alimentari, tartrazina este un colorant sintetic galben lămâie și se pare că este implicată în apariția urticariei, dermatitei atopice și simptomelor de astm bronșic. Carminul sau E120 este (un pigment de culoare roșie aprins) obținut din acidul carminic produs prin zdrobirea femelei insectei din superfamilia Coccoidea. Carminul este folosit în produsele alimentare, cum ar fi iaurtul și anumite mărci de sucuri, în special cele colorate rubin-roșii. Se mai utilizează la fabricarea florilor artificiale, vopselelor, cerneală și alte produse cosmetice. Carminul nu este recomandat în alimentația copiilor pentru că poate produce hiperactivitate și deficiențe de concentrare. În câteva cazuri carminul a fost răspunzător de producerea șocului anafilactic.

Antioxidanții sunt compuși care inhibă oxidarea altor molecule și apară organismul de efectele radicalilor liberi. Radicalii liberi, produși fie prin metabolismul celular normal, fie ca efect al poluării și expunerii la alți factori externi, sunt responsabili de îmbătrânirea prematură a organismului și au rol în apariția bolilor cardiovasculare sau degenerative (cataractă, boala Alzheimer, cancer). Principalii antioxidanți sunt vitaminele A, C si E, seleniul, zincul, coenzima Q10, beta-carotenul, licopenul, luteina. Antioxidanții sunt folosiți pentru a preveni alterarea grăsimilor și uleiurilor și sunt implicați în apariția urticariei și angioedemului.

Glutamatul monosodic este folosit ca aromatizator într-o mulțime de alimente, fiind implicat în Sindromul restaurantului chinezesc – amorțeli ale gâtului, umerilor și brațelor, slăbiciune, palpitații și alte simptome precum greață, dureri de cap, somnolență, fiind implicat și în agravarea simptomelor de astm bronșic. Condimentele provin de obicei din plante – semințe, flori, rădăcini, scoarță de copaci/arbuști – și pot produce reacții alergice ca și polenurile. Cel mai frecvent implicate în reacții alergice sunt: țelina, chimen, scorțișoară, coriandru, usturoi, nucșoară, ceapă, boia de ardei, pătrunjel și piper.

Singura modalitate de a preveni o reacție adversă la un aditiv alimentar specific este evitarea aditivului. Iată câteva practici generale de utilizat pentru a ajuta la gestionarea reacțiilor adverse la aditivii alimentari: evitați consumul de aditivi alimentari, despre care știți că vă vor cauza probleme, citiți cu atenție listele de ingrediente pe toate etichetele alimentare, asigurați-vă că cunoașteți diferitele moduri de denumire a unui aditiv, întrebați personalul restaurantului despre ingrediente, metode de gătit și ce alte alimente sau aditivi pot intra în contact cu produsele alimentare pe care doriți să le comandați. Dacă aveți o reacție adversă gravă la un aditiv alimentar este important de a informa medicii despre sensibilitățile dvs. cu privire la substanțele / alimentele specifice în caz de urgență.

 Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector Universitar