Tuesday , October 19 2021

Dr. COBUZ: A mânca reprezintă una dintre plăcerile vieții

Alimentaţia sănătoasă reprezintă o componentă importantă a stilului de viaţă sănătos. Este acel tip de alimentaţie care acoperă optim nevoile calorice şi nutritive ale individului, furnizează nutrienţi esenţiali şi energie pentru menţinerea stării de sănătate şi respectă proporţia adecvată de nutrienţi. Alimentaţia trebuie concepută astfel încât sa îndeplinească următoarele condiții: să asigure o creştere şi o dezvoltare corespunzătoare; să asigure o activitate fizică şi intelectuală normale; să asigure o stare bună de sănătate.

Conceptele nutriționale actuale consideră că majoritatea alimentelor pot fi considerate ca fiind sănătoase atâta vreme cât balanța alimentelor este una corectă. Invers, dacă dieta este rațională și se consumă cantități corespunzătoare pentru satisfacerea nevoilor energetice personale, acea persoană va obține toate nutrimentele pe care le necesită. Astfel, a fost propus conceptul “nutriției optimale”.

Ghidurile nutriţionale din diverse ţări încearcă să transpună pentru publicul larg recomandări aride în formă cât mai sugestivă şi atractivă. Astfel s-a impus în literatura medicală internaţională reprezentarea sub forma piramidei alimentare ca un instrument uşor de utilizat pentru selectarea alimentelor din meniul zilnic şi ca metodă de instruire a pacientului de către educatori. Piramida alimentară reprezintă o exprimare grafică a recomandărilor nutriţionale, a cantităţilor şi a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea de sănătate şi pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor boli legate de alimentaţie. Indicaţiile sunt exprimate în porţii de alimente, al căror consum zilnic va furniza toţi nutrienţii esenţiali. În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe: pâine, cereale, orez şi paste (6-11 porţii pe zi); legume şi vegetale (3-5 porţii pe zi); fructe (2-4 porţii pe zi); lapte şi derivate (2-3 porţii pe zi);  carne, peşte, ouă (2-3 porţii pe zi). Fiecare grupă de alimente este etalată vizual pentru a uşura sfatul nutriţional practic. De asemenea, este reprezentat numărul de porţii ce trebuie consumate zilnic. Variaţia dintre minim şi maxim în ceea ce priveşte numărul de porţii depinde de nevoile energetice şi de preferinţele alimentare personale. Fiecare persoană trebuie să consume cel puţin numărul minim de porţii pentru fiecare grupă de alimente. Astfel, consumând alimente din toate „etajele” piramidei se realizează un aport adecvat de nutrienţi.

Piramida alimentară subliniază în acelaşi timp echilibrul, varietatea şi moderaţia cu care este necesar ca unele alimente să fie consumate, punând accent pe consumul cerealelor, a legumelor şi fructelor. Cerealele, legumele şi fructele sunt cel mai bine reprezentate în piramida alimentară, ca fundament al alimentaţiei echilibrate, numindu-le „bază” pentru o nutriţie adecvată şi pentru sănătate, notabil fiind faptul că acestea pot reduce riscul de apariţie a bolilor cronice. Aceste alimente stau la baza dietelor sănătoase, deoarece au un conţinut scăzut în grăsimi saturate, colesterol, zahăr şi sodiu (dăunătoare în cantităţi excesive). Ele trebuie acompaniate de alimente bogate în proteine (lapte, brânză, carne şi produse din carne cu un conţinut scăzut în grăsimi), reprezentate grafic în al treilea nivel al piramidei, punându-se accent în ultima perioadă pe consumul cărnurilor albe în defavoarea celor roşii (care tind să urce în partea superioară a piramidei). Vârful piramidei, având cel mai mic volum, este reprezentat de grăsimi şi de produse zaharoase. Această porţiune nu are ataşate recomandări în ceea ce priveşte numărul de porţii, ci doar menţiunea de a fi consumate rar şi în cantităţi mici.

Există diferenţe în ceea ce priveşte alegerea diverselor alimente, aceasta va­riind în funcţie de cultură, obiceiuri familiale, religie, costul şi disponibilitatea ali­mentelor, alergii şi intoleranţe alimentare. Piramida oferă posibilitatea alegerii alimentelor din fiecare grupă reprezentată, putându-se crea combinaţii în funcţie de preferinţele in­dividuale. Totuşi, în cazul în care una din categoriile de alimente nu poate fi con­su­ma­tă (de exemplu, când nu se pot consuma lapte şi derivatele sale în cazul into­le­ranţei la lactoză sau din diverse alte motive), este necesar ca nutrienţii furnizaţi de respectiva grupă să fie aduşi din alte produse (de exemplu calciu furnizat de cere­ale îmbogăţite cu calciu, sucuri de fructe îmbogăţite cu calciu, lapte şi derivate de­lactozate).

Astfel dictonul „A mânca reprezintă una din plăcerile vieții” se transformă în „ A mânca sănătos reprezintă una din esențele vieții”.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector universitar

 

 

 

Vezi si

Studiu: Vaccinarea unui singur membru al familiei scade cu 45% riscul de îmbolnăvire de COVID

Vaccinarea unui singur membru al familiei scade aproape la jumătate riscul ca ceilalți membri să …