Tuesday , March 19 2024

Diabetul zaharat și somnul

Somnul reprezintă aproximativ 30% din viața unei persoane. Durata medie de somn pentru o persoană adultă este de 8 ore, pe seama somnului predominant nocturn, în timp ce la nou-născut somnul însumează 18-20 de ore, fără nici o legătură cu ciclul noapte-zi.  Durata somnului scade gradual până la 9 ore la copii și adolescenți, stabilizându-se la 8 ore la adult, ajungând la vârstnici să nu depășească 5-6 ore. Uneori, somnul restaurativ nocturn de 6-7 ore este completat de 1-2 ore de somn diurn, după masa de prânz. Somnul este un element important în gestionarea stresului. În timpul somnului există perioade numite REM (rapid eyes mouvement), adică perioadele în care visăm și în care se fixează noțiunile și se reface activitatea cerebrală.

În ultimele decade, reducerea duratei somnului a devenit un obicei comportamental comun, în paralel cu dezvoltarea societăților industrializate și cu tendința globală de a petrece cât mai mult timp la locul de muncă, avansând astfel celelalte activități zilnice și crescând durata stării de vigilență. Deprivarea cronică de somn este obișnuită și în creștere în societatea modernă și afectează aproximativ 45% dintre adulți. În paralel, îmbătrânirea populației se asociază cu o prevalență mai mare a tulburărilor de somn.

În cazul persoanelor cu diabet zaharat și nu numai, somnul, ca fenomen restaurator, este esențial pentru starea de bine a individului la fel de important ca și dieta sau exercițiul fizic. Asocierea observată între tulburările de somn și diabetul zaharat de tip 2 are importante consecințe clinice, epidemiologice și de sănătate publică. Tulburările de somn sunt deja considerate ca o potențială țintă terapeutică pentru prevenția primară sau secundară a bolilor cardiovasculare. Acest lucru este și mai relevant în contextul coexistenței diabetului zaharat de tip 2, când pacienții se află deja la risc semnificativ pentru boală cardiovasculară.

Un studiu recent arată că nu numai cantitatea, dar și calitatea somnului este importantă. Chiar în absența unei forme de tulburare de somn, cum este apneea de somn, unde calitatea somnului este scăzută prin fragmentare, dificultățile de inițiere sau de menținere a somnului și durata neadecvată, fie prea scurtă, fie prea lungă, a perioadei de somn s-au asociat semnificativ din punct de vedere statistic cu un risc crescut de dezvoltare a diabetului zaharat tip 2. De asemenea, există studii care evidențiază relația dintre prezența tulburării de somn la pacienții cu diabet zaharat și un control glicemic inadecvat evaluat prin nivelul hemoglobinei glicolizate. Asocierea puternică dintre hipergliccemie și tulburările de somn sugerează că tratamentul eficient al acestora va conduce la îmbunătățirea controlului glicemic la pacienții cu diabet.

Afectarea somnului, atât cantitativă, cât și calitativă, corelată cu prezența sau nu a unei forme de respirație anormală în somn, trebuie, deci, considerată ca un factor de risc comportamental pentru apariția diabetului zaharat tip 2 și pentru un control glicemic precar la pacienții deja diagnosticați, posibil modificabil prin educație, consiliere și tratament specific.

Somnolența diurnă excesivă poate fi rezultatul tulburărilor de somn, în principal sindromul de apnee în somn, dar și sindromul picioarelor neliniștite sau insomnia, însă poate fi produsă și de schimbările cronobiologice legate de vârstă, alte condiții medicale sau psihologice, medicamente, factori de mediu. Obezitatea se asociază cu somnolența, fiind demonstrat faptul ca țesutul adipos secretă substanțe numite citokine somnogene.

Indiferent de cauză, somnolența excesivă este contraproductivă pentru comportamentele legate de stilul de viață care sunt esențiale în asigurarea unui bun control al diabetului zaharat tip 2. Un studiu efectuat pe pacienți cu diabet care asociau și somnolență demonstrează că aceștia erau mai puțin motivați în managementul activ al bolii, cum ar fi automonitorizarea, prepararea meselor sau efectuarea exercițiului fizic. Se conturează astfel un cerc vicios în care afectarea somnului joacă unul dintre rolurile principale și, deci, este indubitabil că medicul diabetolog poate și trebuie sa-și îndrepte eforturile și asupra acestui aspect important al vieții pacientului cu diabet zaharat. Reguli practice și ușor de pus în aplicare pentru o mai bună igienă a somnului pot fi puse la dispoziția pacientului: temperatura ambiantă optimă, pat confortabil, cameră pe cât posibil izolată fonic, cină frugală, fără consum de alcool sau cafea înainte de culcare, plimbare seara, adoptarea poziției de decubit lateral în timpul somnului, culcare doar în caz de oboseală.

 Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Lector universitar, Doctor în științe medicale

Vezi si

O specialistă în longevitate dezvăluie cinci obiceiuri simple pentru o viață mai lungă

Un medic specialist în longevitate își împărtășește strategia pentru o viață mai lungă, bazată pe …