Despre băuturile alcoolice

Băuturile alcoolice sunt produse obţinute prin fermentarea alcoolică a glucidelor din materii prime vegetale (fructe, cereale, cartofi etc.) cu ajutorul drojdiilor. Concentraţie alcoolică a acestora este de peste 2%. Băuturile alcoolice pot fi nedistilate, care rămân în forma lor după fermentare şi limpezire (ex. berea şi vinul) sau distilate, care conţin concentraţii mari de alcool şi rezultă prin distilarea lichidelor fermentate. Alcoolul este considerat de unii specialişti ca şi aliment, dacă este consumat  în cantităţi moderate, iar de alţii un fel de drog – substanţă psihoactivă cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Ca aliment, 1 g de alcool are o putere calorică de 7 kilocalorii, fără a conţine însă anumite principii nutritive necesare unei alimentaţii sănătoase, echilibrate. Din cauza caloriilor cei care consumă alcool pot acumula  mai multă energie decât au nevoie. Se menţionează că un litru de bere are o putere calorică de ce acoperă 20% din necesarul zilnic de energie al unui bărbat ce prestează o activitate fizică medie. Cam tot atâta putere calorică este conţinută şi în 0,7 L de vin sau 0,25 L de spirtoase. Ca substanță psihoactivă, alcoolul scade activitatea sistemului nervos central, alterând comportamentul, conştiinţa şi dispoziţia psihică. Pentru sistemul nervos central alcoolul acţionează în funcţie de cantitatea consumată: în doze mici, până la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100ml de vin, se produce un efect stimulator (creşte debitul verbal, dispar inhibiţiile, creşte gradul de iritabilitate nervoasă), dar consumat în doze mai mari are efect inhibitor (reacţii slabe la stimuli dureroşi, capacitate de discernământ slabă, atenţie şi memorie alterate).

Alcoolul etilic se poate absorbi începând din gură şi stomac, însă cea mai mare parte traversează bariera tubului digestiv la nivelul duodenului, fiind preluat de sânge şi ajunge la ficat. De asemenea, ingestia în timpul şi la sfârşitul mesei, împreună cu mâncăruri bogate în proteine şi mai ales în grăsimi, întârzie absorbţia datorită prelungirii timpului de evacuare a stomacului. Dozele mici de vin consumate cu 20 minute înainte de masă pot îmbunătăţi apetitul, efect favorabil în cazul vârstnicilor, a persoanelor cu inapetenţă, a malnutriţilor şi a celor care suferă de depresie. Băuturile alcoolice de regulă însă reduc capacitatea de percepţie a senzaţiei de foame. Consumat în cantităţi moderate, alcoolul are efecte benefice asupra organismului: determină relaxare şi reducerea inhibiţiilor, încurajează interacţiunile sociale şi determină apariţia sentimentului de euforie. Consumul de băuturile nonalcoolice de tipul berii nealcoolizate aflate acum pe piaţă are aceleaşi consecinţe, dovedind efectul placebo al consumului de alcool asupra psihicului.

Consumul cronic de alcool determină un risc crescut de afectare hepatică (steatoză hepatică, apoi hepatită alcoolică şi în stadiul final ciroză hepatică), boli cardiovasculare (cardiomiopatie alcoolică – antrenând apariţia insuficienţei cardiace, ce favorizează apariţia aritmiilor atriale şi ventriculare şi a morţii subite), hipertrigliceridemie, cancer de sân, de colon, scăderea densităţii osoase, ulcer gastric şi duodenal, pancreatită acută şi cronică, diabet zaharat tip 2, leziuni renale, afecţiuni ale prostatei, tulburări de dinamică sexuală, alterarea memoriei, ulceraţii cutanate, inhibarea răspunsului imun. În cazul pacienţilor cu hiperuricemie consumul de alcool poate declanşa atacul acut de gută. Consumul de alcool în sarcină poate determina avort spontan, dezlipire de placentă, greutate mică la naştere şi sindromul „alcool fetal”, caracterizat prin creştere insuficientă pre- şi post natală, întârziere în dezvoltare, modificări ale globilor oculari, anomalii faciale şi ale articulaţiilor scheletului.

Alcoolul poate fi consumat în cantităţi moderate fără repercusiuni asupra stării de sănătate. Deoarece toleranţa la alcool este diferită, este greu de stabilit care sunt cantităţile ce pot fi consumate fără risc de apariţie a efectelor secundare. Se recomandă următoarele limite corespunzătoare majorităţii persoanelor sănătoase: nu mai mult de 2 doze/zi pentru un bărbat sănătos (500 de mililitri de bere, 300 de mililitri de vin roşu sau 100 de mililitri de tărie, precum vodcă, whisky sau palincă) şi nu mai mult de o jumătate din această cantitate pentru femei sănătoase. Se recomandă ca alcoolul să fie consumat după aport alimentar, evitând alimentele sărate, care cresc senzaţia de sete.

Închei cu 4 curiozităţi despre băuturile alcoolice: o sticlă de whisky poate fi păstrată pe termen nedefinit, berea este a treia cea mai consumată băutură din lume, durează doar șase minute ca neuronii să reacționeze la consumul de alcool, alcoolul a fost inventat mai devreme decât roata.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector universitar