De ce trece timpul atât de repede sau, dimpotriva, atât de greu?

De ce avem impresia c\ timpul trece uneori atât de repede [i, alteori, c\ trece prea încet? Psihiatri, psihologi, filozofi, exper]i în biologie molecular\ s-au adunat la Universitatea din Rennes la un colocviu care s-a ocupat de ‘un element de studiu destul de greu de sesizat: percep]ia timpului’, afirm\ exper]ii în Le Figaro.
Prima men]iune este c\ timpul nu trece cu aceea[i vitez\ pentru to]i. Este cazul, de exemplu, al pacien]ilor depresivi, schizofrenici sau auti[ti, dar fenomenul este [i în func]ie de vârst\ [i ritmurile biologice diferite.
Psihiatrul Sylvie Tordjman explic\: ‘Pentru c\ persoanele în vârst\ au frecven]a cardiac\ încetinit\, ele au impresia c\ ceea ce le înconjoar\ “merge” foarte repede, în timp ce copiii, care au frecven]a cardiac\ accelerat\, au impresia c\ totul trece prea încet.’ În orice caz, pe m\sura trecerii anilor, timpul pare c\ se scurge mai rapid.
În afar\ de ritmul cardiac, mai exist\ [i circumstan]ele. Dr Dina Joubrel, psihiatru, spune: ‘În cazul unui traumatism, timpul pare c\ st\ pe loc, devine atemporal, nu avanseaz\. Timpul melancolicului este etern, nu se sfâr[e[te, existând riscul de a trece la fapte – sinucidere – pentru a-l opri. Dimpotriv\, timpul nelini[tii se reduce, devine prea scurt, este un timp al imediatului.’
În realitate, ‘totul se petrece ca [i cum am avea în creier un generator de impulsuri’, arat\ profesorul John Wearden, psiholog britanic. ‘Aceste impulsuri sunt stocate într-un acumulator [i acolo se afl\ percep]ia brut\ a timpului. Când nu este prea plin, se spune c\ timpul trece încet.’ Emo]iile ar putea accelera debitul generatorului de impulsuri al ceasului intern, de unde senza]ia c\ timpul se scurge mai repede.
{i aten]ia joac\ un rol. ‘Aten]ia acordat\ unui eveniment se coreleaz\ cu percep]ia subiectiv\ a duratei sale’, mai spune pr Tordjman. To]i participan]ii la colocviu au fost de acord c\ aceast\ arie de cercetare este cu adev\rat fascinant\. (Agerpres)