Crononutriția – alimentația pe parcursul primăverii

Orice ființă vie, inclusiv omul, nu poate fi mereu egală cu sine însăși în timp, atât în decursul unei zile, cât și al unui an. Ființele se supun, deci, unor bioritmuri zilnice (circadian), lunare și anuale. Unii dintre noi avem bioritm diurn, adică suntem activi în prima parte a zilei, ne trezim dimineața, avem energie și performanță fizică și mentală în această perioadă. Alții au  bioritm nocturn, se trezesc greu dimineața și au randament maxim în a doua parte a zilei. La fel, performanțele noastre variază în decursul anului.

Crononutriția studiază și recomandă consumul de alimente în funcție de perioada de timp, zi, lună, an. Creată în 1986 de către nutriționistul francez Dr. Alain Delabos (director general la l’IREN – Institut de recherche européen sur la nutrition), crononutriția este mai mult decât o dietă: este un stil complet nou de a mânca, ce urmează ritmul natural al corpului și secrețiile enzimatice. Crononutriția înseamnă a mânca alimente în anumite momente ale zilei, sau în anumite perioade ale anului când ne sunt cel mai folositoare, pentru a îndeplini nevoile energetice ale organismului și a preveni stocarea grăsimii din alimente în anumite părți ale corpului. Corpul secretă diferite substanțe (enzime și hormoni) pentru a descompune diferitele tipuri de alimente pe care le mâncăm, într-un mod calculat și organizat.

Însăși alimentele pot fi împărțite în diurne și nocturne. De aceea vom acorda atenție momentului în care consumăm alimentele, deoarece la anumite ore pot deveni chiar indigeste. Iată câteva exemple de alimente diurne. Este astfel cunoscut cazul oului care dimineața are virtuți nutriționale deosebite (medicament), la prânz devine aliment obișnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roșiile, morcovii, mazărea, fasolea, carnea, afinele, căpșunile. Sunt considerate alimente nocturne și pot fi consumate seara: andivele, conopida, varza, țelina, ridichile, cartofii, peștele, moluștele, merele, perele, bananele, nucile, migdalele.

Primăvara este considerată anotimpul renașterii naturii, dar și al tranziției bioritmului. Organismul își accelerează procesele de detoxifiere pentru a face față unui nou ciclu biologic. Ficatul este organul asociat acestui anotimp. Acum este momentul să diminuăm consumul de carne și să creștem consumul de verdețuri de sezon: leurda, urzicile, ceapa verde, păpădia, sparanghelul, pătrunjelul, morcovul, mazărea, prazul, guliile, ridichile, broccoli, salatele. Dintre alimentele bogate în proteină animală: peștele (păstrăv, ton), mielul, iepurele de casă sunt recomandate în această perioadă. Spre mijlocul și sfârșitul primăverii vom consuma spre exemplu: morcovul nou, fasolea fideluță, plantele aromate, ceapa, feniculul, ardeii. Apar fructele: cireșe, căpșuni, coacăze. Carnea potrivită este cea de pasăre de curte, păstrăvul. Cereala primăverii este grâul. Dintre alimentele primăverii, prin efectele lor se remarcă păpădia (frunze), care tonifică și detoxifică organismul și este puternic hepatoprotectoare, sparanghelul, care poate ameliora simptomele celor meteosensibili, leurda, urzica, usturoiul și ceapa verde.

Creierul trebuie susținut în această perioadă (aprilie) în mod special. Aliați în prevenirea “asteniei de primăvară”, pe lângă cele arătate, sunt și coacăzele, care tonifică creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice și cerebrale și stimulare generală a organismului. Uleiul extravirgin de măsline autentic este indicat cu precădere primăvara pentru a menține și tonifia neuronii, ca și migdalele dulci neprăjite, nesărate, neglazurate necesare sănătății creierului. Căpșunele sunt puternic detoxifiante, echilibrează sistemul hormonal; ca și salvia, urzica are efect depurativ și hemodinamic, iar cimbrișorul susține sănătatea sistemului respirator. Cireșele sunt extrem de utile în detoxifierea organismului, în special de toxinele rezultate din consumul cărnii și organelor (purinelor), sunt anti-inflamatorii și protejează împotriva unor forme de cancer.

Primăvara este un anotimp solicitant, de tranziție între bioritmul de iarnă și cel de vară. De aceea, în această perioadă se pot reactiva boli ca ulcerul gastro-duodenal, tulburări nervoase, stări de oboseală fizică și mentală (astenia de primăvară). În timpul primăverii avem și postul Paștelui, prilej bun de detoxifiere a organismului.

Bioritmurile naturale ale comportamentului alimentar pot fi afectate de factorii biologici (stare de sănătate), sociali (poziție socială), economici (acces la hrană sănătoasă), culturali (tradiții alimentare), profesionali (educație, meserii sedentare) și religioși. Adaptarea consumului de alimente la cronofiziologia corpului, adică la modul în care acesta funcționează în mod natural și timpul și ritmul în care trebuie să consumăm alimente este esențială pentru o bună digestie, absorbție și utilizare a nutrienților, cu păstrarea sănătății fizice și mentale un timp cât mai îndelungat, cu o calitate superioară a vieții și prevenirea îmbătrânirii precoce.

       Claudiu COBUZ, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Doctor în științe medicale. email: cobuzclaudiu@ yahoo.com