Sunday , September 19 2021

Comportamentul uman și motivațiile din spatele acestuia

  “Comportamentul este oglinda în care fiecare își reflectă imaginea.” Goethe

În privința comportamentului uman este important de reținut faptul că acesta este influențat de un cumul de elemente ce țin de aspectul genetic (biologic), psihologic, social etc.

Psihologii americani Jeff Greenberg, Sheldon Solomon și Tom Pyszczynski au elaborat “teoria managementului terorii”, în prescurtare “TMT” (aceștia au conceput această teorie după informațiile prezentate de Ernest Becker, antropolog american, laureat cu premiul Pulitzer pentru cartea sa: “The Denial of Death”).

Prin teoria managementului terorii, psihologii menționați mai sus explică modul în care oamenii depășesc momentul conștientizării sau asumării ideii de moarte, reușind în acest fel să nu se lase dominați de anxietate.

Conform TMT, oamenii au dezvoltat în mod inconștient de-a lungul istoriei omenirii un mecanism care i-a ajutat să accepte mai ușor ideea de moarte (un rol fundamental în această privință îl poartă cultura: la nivel macro, indivizii fiecărei culturi și-au însușit un set de credințe, valori care într-o anumită măsură dă un sens vieții și care explică ce se întâmplă după moarte: conform fiecărei credințe în parte și la nivelul conceptual al fiecărui individ).

Credințele pe care le avem și principiile după care ne trăim viața ne determină să privim moartea ca pe o idee mai ușor de “digerat” pentru că ne oferă o aparentă  cauzalitate a evenimentelor  și un set de consecințe care apar ca urmare a modului în care ne trăim viața și cum putem evita aceste consecințe sau cum le putem preveni.

Un dezavantaj în această privință este apariția situațiilor extreme (fanatism religios sau o atitudine la nivel social care implică aplicarea unor idei cu forța din dorința de a implementa în percepția colectivă o singură viziune legată de cum ar trebui să arate sau să devină lumea, care desigur este o gândire utopică, fantezistă).

Principiile sau conceptele în care credem ne dau un sentiment de sens al vieții și contracarează într-o anumită măsură teoria hazardului, contrazic ideea că apariția noastră pe Pământ a avut o cauză lipsită de intenția unei entități superioare omenirii din punct de vedere spiritual.

Un alt factor care influențează comportamentul uman este “principiul durerii și al plăcerii” (mai specific, la nivel psihologic oamenii fac tot posibilul să evite durerea și să simtă plăcere).

Jeremy Benthan susține ideea că nu există “plăceri mai bune decât altele” și că acestea se pot diferenția după criterii cantitative (prin noțiunea de “utilitarism egoist”).

În schimb, John Stuart Mill susține faptul că există o diferență și o ierarhie specifică când vorbim despre plăcere. Aceasta nu se găsește doar în fizic, ci și în lucrurile care sunt estetice, plăcute din punct de vedere vizual).

Conform lui Mill, plăcerile sunt de două tipuri: fizice și spirituale.

Acesta consideră că plăcerile spirituale sunt net superioare calitativ și că acestea aduc o fericire mai mare pe termen lung.

Un alt factor care influențează comportamentul uman este “principiul recompensei”. Oamenii sunt mai suspectibili în a întreprinde o acțiune dacă aceștia știu că vor primi o recompensă imediată, obținută din mediul exterior sau pe care aceștia și-o oferă singuri.

Ceea ce ne influențează ca oameni din punct de vedere comportamental nu poate fi sumarizat într-un singur principiu, deoarece există o multitudine de factori care contribuie la modul în care ne comportăm, atât interiori, cât și exteriori: educație, nivelul de răbdare, tipul de personalitate, suma trăirilor noastre și cum ne-au influențat viața pe termen lung, contextul cultural/social în care trăim, anturajul, modul în care ne petrecem timpul în mediul virtual, nivelul de stres pe care îl acumulăm, climatul familial în care trăim, setul de credințe/principii după care ne ghidăm viața etc.

Nivelul de susceptibilitate pe care îl avem (cât de influențabili/manipulabili suntem) este un factor esențial când vorbim despre comportament deoarece acesta este motorul după care se ghidează într-o mare măsură consumerismul (indiferent care este cauza pentru care un individ apelează la achiziționarea unor produse care nu îi sunt necesare în mod special, se poate observa cu ochiul liber că nivelul consumerismului a crescut în mod substanțial pe glob, mai exact cumpărătorii influențează în mod direct ce produse apar pe piață prin exprimarea dezirabilității acestora pentru diverse tipuri de produse).

Oamenii sunt fiinte gregare, care încă din cele mai vechi timpuri s-au influențat unii pe alții și în același timp și-au atribuit anumite caracteristici/obiecte văzute la cei din jur: din dorința de a fi acceptați în societate, din curiozitate, dintr-o sete de evoluție etc.

De aceea este foarte dificil să cuantifici toți factorii care au dus la schimbarea unor comportamente umane. Discuția este mult mai amplă de atât, dar ceea ce se poate observa în mod clar este nivelul de adaptabilitate al speciei umane care a avut atât efecte pozitive, cât și negative asupra mediului din jur în materie de social, cultural, economic, si din punct de vedere al efectelor asupra naturii etc. (Raluca NICOLAE)

SURSE: www.descopera.ro; www.wikipedia.ro.

Vezi si

Dr. COBUZ: A mânca reprezintă una dintre plăcerile vieții

Alimentaţia sănătoasă reprezintă o componentă importantă a stilului de viaţă sănătos. Este acel tip de …