Anumiți microbi intestinali pot inflența riscul și gravitatea AVC-ului

Oamenii de știință au identificat grupuri specifice de microbi intestinali care ar putea crește sau reduce riscul de a suferi cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral. Studiile efectuate pe pacienți cu AVC ischemic deschid posibilitatea unor tratamente de prevenire și recuperare.

Cercetarea, prezentată în cadrul Conferinței Organizației Europene a Accidentelor Vasculare Cerebrale (ESOC) de la Lyon, Franța, se adaugă la dovezile tot mai numeroase conform cărora modificările microbiomului intestinal ar putea avea un efect semnificativ în bolile cardiovasculare.
Studii anterioare au sugerat că anumiți microbiomi pot influența formarea plăcilor aterosclerotice în artere și că microbiomul intestinal al pacienților cu AVC diferă de cel al persoanelor sănătoase.
Pentru a cerceta dacă acestea pot influența și recuperarea oamenilor în urma unui accident vascular cerebral, Dr. Miquel Lledós de la Institutul de Cercetare Sant Pau din Barcelona, Spania, și colegii săi au prelevat probe de scaun de la 89 de persoane care suferiseră recent un accident vascular cerebral ischemic (în cazul în care un cheag de sânge blochează fluxul de oxigen către creier), precum și de la persoane sănătoase, și au efectuat secvențierea ADN-ului pentru a identifica diferitele microorganisme prezente în intestinele lor și pentru a stabili dacă anumite grupuri de bacterii se corelează cu recuperarea lor funcțională, potrivit The Guardian.
„Am identificat noi taxoni șbacterieniț asociați cu un risc mai mare de severitate a accidentului vascular cerebral în faza acută la șase ore și la 24 de ore”, a declarat Lledós. „Am identificat, de asemenea, o clasă, un gen și o specie legate de rezultate funcționale slabe la trei luni după accidentul vascular cerebral ischemic. Descoperirea deschide perspectiva interesantă că, în viitor, am putea fi capabili să prevenim accidentele vasculare cerebrale sau să îmbunătățim recuperarea neurologică prin examinarea microbiotei intestinale. În prezent, nu există tratamente neuroprotectoare specifice pentru a preveni înrăutățirea neurologică după un accident vascular cerebral. Folosirea unor noi terapii, cum ar fi modificarea microbiomului prin schimbări nutriționale sau transplant fecal, ar putea fi utilă pentru a îmbunătăți evoluția după un accident vascular cerebral”.
O cercetare separată prezentată de Cyprien Rivier de la Universitatea Yale din Connecticut, SUA, a folosit o tehnică statistică numită randomizare mendeliană pentru a investiga dacă legătura dintre riscul de accident vascular cerebral și modificările din microbiomul intestinal este cu adevărat cauzală.
Aceștia au combinat date de la 2.300 de participanți implicați în Proiectul flamand privind flora intestinală, la care s-au adăugat alte 34.000 de persoane înscrise într-un studiu de amploare care a examinat rolul geneticii în riscul de accident vascular cerebral, analizând dacă genele cunoscute ca fiind cele care sporesc probabilitatea ca oamenii să găzduiască anumite specii microbiene influențează riscul de accident vascular cerebral ischemic. Procedând astfel, au fost identificate 26 de specii bacteriene care au fost asociate în mod semnificativ cu accidentul vascular cerebral.
„Cele mai multe dintre bacteriile pe care le-am găsit sunt asociate cu un risc mai scăzut, dar cinci dintre ele sunt asociate cu o creștere a riscului fie de accident vascular cerebral ischemic, fie cu unul dintre subtipurile acestui tip de accident vascular cerebral”, a declarat Rivier.
Următorul pas va fi explorarea mecanismelor prin care prezența sau absența anumitor specii contribuie la riscul de accident vascular cerebral.
Rivier a spus: „Bacteriile pot elibera toxine în sânge, pot produce, de asemenea, anumite proteine care interferează cu procesele fiziologice. Există, de asemenea, ceea ce noi numim axa microbiotă-gut-creier – o cale bidirecțională între creier și microbiom, prin care creierul influențează intestinul prin intermediul nervilor, iar microbiomul influențează la rândul său organele, inclusiv creierul, în principal prin modificarea tensiunii arteriale”. (Mediafax)