Alimentația și speranța de viață

secretarasite

14/05/20 ora:2:59am

La începutul secolului XX, în Germania, speranţa de viaţă a unei fetiţe era de 44 de ani, azi este de 80. Oamenii de ştiinţă susţin că genele ar permite să trăim 120 de ani, iar pentru ca aceşti ani să aibă şi calitate, aceasta ţine în mare măsură de fiecare dintre noi. Căci viteza proceselor de îmbătrânire n-o determină numai genele. Alimentaţia sănătoasă, evitarea fumatului şi a alcoolului, precum şi activitatea fizică, pentru a nu aminti decât câţiva factori, ar putea prelungi viaţa cu 10 până la 20 de ani. Se pare că, în zilele noastre, şansele de a atinge vârsta de 100 de ani sunt mai bune ca oricând.

O măsură pentru a rămâne tânăr ţine de alimentaţie – mâncarea multă îmbătrâneşte, chiar dacă e total vegetariană. Cine are grijă să nu încarce mereu organismul – cu sosuri, grăsimi, carne, brânzeturi, unt, smântână, frişcă şi dulciuri – adună ani buni în contul vieţii. Restricţia calorică este singura modalitate, dovedită ştiinţific, de prelungire a vieţii. Bolile canceroase, bolile cardiovasculare şi cele degenerative, hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul zaharat şi hiperuricemia sunt doar câteva dintre afecţiunile de care am putea scăpa, în mare parte, printr-o alimentaţie sănătoasă. Celor care au un pic de voinţă, le recomand ca ultima masă să nu fie luată după orele 15, cel mult 16. A trece la culcare cu o uşoară senzaţie de foame e binele cel mai mare pe care-l puteţi face zilnic organismului dumneavoastră.

Rămâne însă o mare întrebare: Restricţia alimentară, oricât de eficientă este, va fi ea acceptată de populaţie? În mijlocul belşugului, vor fi dispuşi oamenii să renunţe la plăcerea de a mânca fără restricţii? Chiar dacă în stadiul actual nu avem toate explicaţiile privind felul cum acţionează restricţia calorică, majoritatea cercetătorilor sunt de părere că, în procesul îmbătrânirii, alimentaţia joacă un rol important, dacă nu chiar cel mai important. Pe lângă imensele foloase aduse, trebuie să recunoaştem că dezvoltarea tehnică a făcut şi imense rele modului de alimentaţie al omenirii. De exemplu, extragerea zahărului din sfecla sau trestia de zahăr a facilitat consumul unei cantităţi enorme de zahăr, ceea ce înainte nu era cu putinţă, iar azi plătim preţul acestei descoperiri, atunci când achităm nota de plată la: stomatolog, cardiolog, etc. Extragerea uleiului din seminţe, cu fabricarea uleiurilor şi a margarinei, a crescut enorm consumul de grăsimi, adăugat celui deja existent din lapte cu derivatele sale, slănină şi carne. Morile moderne scot partea cea mai valoroasă din cereale: germenul, majoritatea sărurilor minerale, a vitaminelor şi a fibrelor, iar populaţia consumă pâine albă.

Concepţia de a mânca mult pentru a putea rezista împotriva bolilor e total greşită. În literatura medicală apar date din ce în ce mai numeroase în legătură cu efectul postului total sau parţial. Astfel, s-a arătat că postul protejează împotriva ischemiei miocardice, adică a riscului de infarct miocardic acut.

Restricţia alimentară poate diminua leziunile renale care survin la obezi, ca o consecinţă a rezistenţei la insulină şi a aterosclerozei. De asemenea, restricţia alimentară scade tensiunea arterială şi tonusul sistemului simpatic. Cum putem să realizăm restricţia calorică, fără a suferi de foame? Calea cea mai uşoară e aceea de a reduce drastic consumul de grăsimi, inclusiv de ulei. Porţiile vor rămâne neschimbate, aroma naturală a alimentelor va fi mai bine simţită, iar aportul de calorii va fi mai mic. Să nu uităm că o lingură de ulei conţine 140 kcalorii.

De mii de ani, omenirea caută secretul tinereţii veşnice, dar până acum nu s-a găsit o pilulă, o poţiune sau o vitamină capabilă de a prelungi fără echivoc durata de viaţă. „Îmbătrânirea nu e nici inevitabilă, nici necesară”, după cum spunea un savant american. În sfârşit, să nu uităm că, în fond, nu medicul răspunde de sănătatea noastră, ci noi. O serie de boli se pot vindeca, dacă sunt descoperite la timp. Cine se prezintă la medic în mod regulat, când încă se simte perfect sănătos, poate evita o serie de surprize neplăcute şi poate adăuga ani buni la viaţă. Controlul tensiunii arteriale, al grăsimilor, al colesterolului şi al zahărului din sânge, examinarea sânilor, căutarea hemoragiilor oculte în scaun şi controalele regulate la ginecolog, urolog, gastroenterolog şi cardiolog aparţin măsurilor de prelungire a vieţii. Desigur, reţetele pentru tinereţe veşnică sunt la fel de vechi şi de discreditate ca şi naivitatea sau credulitatea umană. Efectul restricţiei calorice asupra longevităţii e cunoscut de mai bine de 65 de ani, însă noile cercetări vor constitui prima încercare de a vedea dacă oamenii care consumă mai puţine calorii îmbătrânesc mai încet.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, Doctor în ştiinţe medicale, Lector Universitar 

Email: cobuzclaudiu@yahoo.com