Wednesday , September 22 2021

Alimentația secolului nostru: CARNEA sau CEREALELE?

Zilnic, populația globului crește cu 230.000 de suflete; în fiecare zi, 230.000 de guri în plus care cer hrană. În anul 1800, populația globului atingea cifra de 1 miliard. La începutul secolului XX, planeta noastră avea un miliard șase sute de milioane de locuitori. Acum, suntem peste 6 miliarde și 98% din creșterea populației globului are loc în țările sărace și în curs de dezvoltare. Care va fi hrana pentru secolul nostru? Carnea sau cerealele? Fără plante, n-ar fi existat istorie umană sau preistorie. Plantele au susținut omenirea încă de la primele ei începuturi. Pe plan mondial, cea mai mare parte a hranei provine și acum din vegetale, care ne oferă hidrații de carbon – combustibilul organismului – proteinele, grăsimile, dar și fibrele, mineralele, vitaminele și toți ceilalți microconstituenți necesari vieții și sănătății. Dacă nu uităm că majoritatea animalelor consumate de oameni se hrănesc tot cu plante, atunci rolul vegetalelor în susținerea vieții devine și mai evident.

Datele disponibile susțin că, în decursul istoriei omenirii, carnea a fost un aliment scump, astfel că viața majorității locuitorilor planetei era susținută de produse de origine vegetală, între care cerealele, cartofii și legumele au jucat un rol predominant. Începând cu mijlocul anilor 1950, oamenii de știință au observat că, în același timp cu creșterea consumului de produse de origine animală, crește și frecvența aterosclerozei, a neoplaziilor, a accidentelor vasculare cerebrale, a diabetului și a altor boli cronice și degenerative. Pe baza acestor observații, pentru prevenirea acestor afecțiuni, pe la sfârșitul anilor 1970, nutriționiștii din Statele Unite au început să recomande reducerea numărului de calorii ingerate prin reducerea ingestiei de grăsimi, în special a celor de origine animală, a colesterolului, a zahărului, a sării și a alcoolului, precum și creșterea consumului de alimente conținând glucide complexe și fibre. Apoi, s-a recomandat să se consume mai puține alimente de origine animală – carne, lapte și derivate, ouă, grăsimi și uleiuri. Explicația pentru rezistența consumatorilor la recomandările dietetice este că, în alegerea hranei, orientarea se face numai după gust, după comoditate și după obiceiurile moștenite. Dovezi incontestabile sprijină ideea că populația din țările industrializate și din cele în curs de industrializare ar putea reduce riscul bolilor cronice, dacă ar crește consumul de vegetale, de cereale și de fructe și dacă ar diminua sau, mai bine, ar renunța la consumul alimentelor de origine animală. Din nefericire, sistemul alimentației publice existent nu are motive să favorizeze consumul produselor obișnuite, luate direct de la producători.

De fapt, în zilele noastre, întrebarea importantă nu este dacă proteinele de origine vegetală pot satisface în totalitate cerințele de aminoacizi ale organismului uman, deoarece se știe că proteinele de origine vegetală oferă toți aminoacizii, în cantitate absolut suficientă, pentru toate grupele de vârstă, ci dacă așa ceva se poate realiza pentru populațiile tuturor țărilor. Pe măsura ameliorării condițiilor economice, populația din țările sărace tinde să consume mai multă carne, iar ce se observă azi în țările în curs de dezvoltare confirmă relația care există între alimentația cu produse de origine animală și bolile degenerative.

Deci care va fi hrana pentru secolul nostru? Carnea sau cerealele? Prin definiție, dieta optimă este cea care promovează sănătatea și longevitatea, prevenind deficiențele nutritive și reducând riscul bolilor cronice, legate de alimentație –mă refer la dieta alcătuită din alimente disponibile, sigure pentru a fi consumate și gustoase. Cu toate că inițial dieta recomandată omului a fost pur vegetariană, în decursul istoriei, diferitele societăți au adoptat o varietate largă de moduri de alimentație din plantele și animalele disponibile, în funcție de ocupație, de situarea geografică, de climă și situația economică. Faptul că existăm este dovada evidentă că dieta societăților din vechime a oferit suficienți nutrienți și energie pentru a susține creșterea și reproducerea.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Lector universitar, Doctor în științe medicale, Email: [email protected]

Vezi si

Dr. COBUZ: A mânca reprezintă una dintre plăcerile vieții

Alimentaţia sănătoasă reprezintă o componentă importantă a stilului de viaţă sănătos. Este acel tip de …