Sunday , May 16 2021

Alimentația în post

Dacă pornim de la explicația cuprinsă în DEX- postul reprezintă interdicția de a mânca unele alimente (de origine animală) prescrisă creștinilor de către biserică în anumite zile sau perioade ale anului. În același context, mâncarea de post este cea pregătită numai din alimentele îngăduite de biserică, ceea ce reprezintă o selecție care îngăduie totuși, menținerea unui echilibru între hrana trupească și cea sufletească. Astfel postul, din perspectiva sa creștină se caracterizează prin: abstinență; înfrânare; purificare; toate făcând trimitere atât la partea trupească cât și la cea sufletească, îngăduind: cumpătarea; echilibrul; înțelegerea; acceptarea. Dacă în acest segment postul este prevăzut pentru anumite zile (miercuri și vineri), în preambulul mari sărbători de Paști, având și calitatea de sec/ negru, atitudinea noastră față de întregul demers, e necesar a fi una constructivă, urmărind izbăvirea sufletului și prin rugăciune, aducând liniștea și pacea dorită.

Biserica nu îngăduie postul pentru copii, bătrâni și persoane bolnave, deoarece acesta nu trebuie privit ca un chin, sacrificiu sau suferință, ci o curățire a spiritului prin purificarea hranei, menținându-se astfel un echilibru interior căruia i se adaugă rugăciunea. Postul nu este înfometare, ci constituie mai degrabă o modalitate de expresie personală la o conduită nutrițională, iar dacă este legat de o tradiție, atunci impactul său cât și atribuțiile sunt/ sau pot fi variate.

Pentru ca pe toata perioada postului sunt interzise cu desăvârșire carnea, ouăle și lactatele, care constituie hrana de bază în cea mai mare parte a anului, cei care vor ține tot postul trebuie să consume alimente bogate în proteine, carbohidrați, vitamine și minerale. De toate acestea este nevoie  pentru sănătatea organismului și pentru un bun randament în activitatea de fiecare zi. Pe de alta parte, a ține post nu înseamnă să înlocuim carnea cu șnițele de soia sau cu crenvurști vegetali plini de aditivi și de coloranți artificiali, nici să mâncam doar pâine cu cartofi prăjiți. Este nevoie de multe fructe și legume, crude sau gătite, dar și de mâncare caldă. Astfel ca supele, ciorbele din legume, mâncărurile cât mai simplu gătite, preparate la grătar sau fierte sunt binevenite. În afară de legumele și fructele de sezon, pot fi consumate și sortimente de legume și fructe congelate, care își păstrează proprietățile nutritive. Cu puțină imaginație, poate fi compus un meniu bogat si divers, format nu doar din cartofi și fasole uscată, cum s-ar crede. Se pot consuma, de asemenea, cereale integrale, hrișcă, mei, germeni și vlăstari (se găsesc la hipermarketuri), rădăcinoase, nuci și semințe crude, fructe uscate și, evident, multă apă, pentru hidratarea organismului, și ceaiuri calde. Surse bune de proteine de origine vegetală sunt și leguminoase ca linte, mazăre, năut, fasole, soia (de soia este bine să nu se abuzeze). Laptele animal poate fi înlocuit cu cel vegetal de orez, ovăz, soia, care se găsesc în variante și fără adaosuri de zahăr sau alți aditivi.

Din punctul de vedere psihologic, postul are atribuțiile unei relații dintre trup și spirit în sensul în care „alterarea” unui proces sau a unui organ, aduce atingere întregului. De aceea, considerând postul o modă, ca să mai facem economie la mâncare, reușim doar a ne înfometa, fiind aproape de o cădere nervoasă, depresie sau boală nutrițională. Important este a înțelege fenomenul nutrițional înainte de a-l considera „cura noastră de slăbire” punându-ne „bine” și cu cele sfinte, metaforic vorbind, împușcând doi iepuri deodată. De fapt, postul oscilează între ritual și voință impusă de a te abține să te hrănești, atitudine care completează la un moment dat un profil de personalitate ce poate creiona: un comportament vădit religios (dogmă, penitență, încercare, izbăvire); un comportament alimentar impus datorită unor împrejurări cu implicații personale (stare de sănătate, status social); o tendință la modă prin aderarea la curente și structuri noi privind dieta și nutriția optimă. și cu toate acestea, cel mai important obiectiv al evoluției noastre psihice este acela de a îmbina nevoia de a te hrăni cu actul de educație în a privi hrana, oferind organismului atât cât are nevoie ca digestia cuvântului și a alimentului să se facă cu chibzuință și echilibru, neuitând că „non multa sed multum” (Nu tot ce e mult e și bun).

Astfel și prin rugăciune, alături de post, se aduce îngăduință timpului, naturii și ființei pentru a reuși să trecem cu bine peste aceste încercări. În aceste zile grele, medicii au devenit luptători pe front în prima linie, pentru toți bolnavii, inclusiv pentru cei cu patologie cronică (diabet zaharat, boli cardiovasculare, boli oncologice) care au nevoie de îngrijire specifică.

Dr. Claudiu COBUZ

Medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Doctor în științe medicale, Lector universitar

Vezi si

Dr. Cobuz: Restricția calorică poate prelungi viața

Se pare că, în zilele noastre, şansele de a atinge vârsta de 100 de ani …