Friday , October 7 2022

Zeci de cruci de gheaţă, la bisericile din judeţul Suceava

Toate bisericile din Bosanci, mai multe biserici din Suceava, dar şi din multe alte localităţi precum Mălini, Zamostea, Plăvălari sau Cornu Luncii păstrează an de an acest obicei şi iau gheaţa din iazuri sau din râu pentru a face cruci până în Ajunul Bobotezei sau chiar în dimineaţa de Bobotează 
gheata 4 [800x600]


Obiceiul crucilor de gheaţă de Bobotează este unul răspândit în mai multe zone ale judeţului nostru, numeroase parohii făcând diligenţele necesare pentru a obţine gheaţa necesară confecţionării unor cruci pe care le pun în curtea bisericii. Una dintre localităţile unde se păstrează obiceiul confecţionării crucilor de gheaţă şi amplasării lor în curtea bisericilor este comuna Bosanci, situată în apropiere de municipiul Suceava.
Datorită tradiţiei îndelungate şi întrucât pompierii voluntari au experienţă îndelungată în extragerea gheţii din pârâuri şi mai ales iazuri, cei din Bosanci au ajuns chiar să “exporte” gheaţa către alte biserici din diverse localităţi. Peste 20 de cruci de gheaţă au fost făcute din gheaţa luată de la Bosanci. Primele 15 cruci au fost făcute până pe data de 4 ianuarie, cele mai multe fiind luate sâmbătă şi duminică de la voluntarii Serviciului de Pompieri de la Bosanci  care au tăiat blocuri mari de gheaţă, de pe un iaz, cu ajutorul unor drujbe şi le-au adus la mal cu nişte cârlige lungi de peste doi metri.
Trei din cele 15 cruci au fost trimise la bisericile ortodoxe din localitate – Biserica „Sf. Gheorghe”, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi Biserica „Sf. Cuvioasă Parascheva” din satul Cumpărătura, iar celelalte 12 au fost trimise la lăcaşuri de cult din alte localităţi ale judeţului cum ar fi satul Plăvălari din comuna Udeşti, câteva biserici din municipiul Suceava, dar şi la o comună din judeţul Botoşani. Ieri, primarul Anton Curic a precizat că şi luni au mai venit reprezentanţi de la alte parohii menţionând una din bisericile din zona cimitirului Pacea din Suceava, biserica situată vizavi de sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, precum şi o parohie din comuna Mălini.
In ce priveşte pe cei din comuna Mălini, primarul de Bosanci a lăsat să se înţeleagă că sunt extrem de „dedicaţi” acestui obicei şi a dat exemplul unui tânăr din Mălini ce nu a fost atent şi a alunecat aproape până la brâu în apa rece din iaz, dar fără să se plângă a preferat să se întoarcă acasă, intrând în maşina cu care venise şi în care s-a dat drumul la căldură.
Primarul a precizat că grosimea gheţii este, de regulă, de 20 de centimetri pentru a fi crucea mai trainică. Anul acesta, ca şi în alţi ani, gheaţa a fost luată din iazul cunoscut cu numele „Parţâc”, însă au fost ani când cei de la Bosanci au fost până la munte ca să aducă gheaţă pentru a confecţiona crucile deoarece în zona de deal era mai cald şi stratul de gheaţă era subţire. {i în acest an, a spus primarul Anton Curic, stratul de gheaţă de la iazul Parţâc nu a fost atât de gros la mal, de aceea s-a luat gheaţa din mijlocul iazului. Precizăm că, la Bosanci, tradiţia crucilor de gheaţă pentru Bobotează s-a născut în 1867, după cum a explicat primarul Anton Curic când a fost un incendiu foarte mare şi ar fi ars în jur de 40 de case. De atunci, oamenii au decis să facă acele cruci de gheaţă ca că-i protejeze de evenimente nedorite, iar acest lucru îl lasă pe seama pompierilor din serviciul vo-luntar al comunei, serviciu cu o tradiţie foarte veche în comună. De atunci ei se apucă de treabă în fiecare an, cu câteva zile de Ajunul Bobotezei. De când a început tradiţia crucilor de gheaţă, la Bosanci nu s-a mai înregistrat nici un incendiu atât de puternic cum a fost cel din 1867.
Tradiţii similare sunt şi în unele comune din bazinul superior al Siretului – comuna Zamostea şi comuna Zvoriştea. La unele parohii din aceste localităţi tradiţia este foarte veche, luându-se gheaţă fie din iazuri din localitate, fie din alte localităţi învecinate. Spre exemplu, la parohia cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul, preotul Dorel Haiduc s-a străduit să respecte în fiecare an vechiul obicei al confecţionării crucii de gheaţă care, în anii trecuţi, era realizată din bucăţi de gheaţă aduse dintr-un iaz situat lângă pădurea din satul Răuţeni, anul acesta gheaţa fiind luată dintr-o altă locaţie din comuna Zamostea.
Un obicei similar este în comuna Cornu Luncii, potrivit viceprimarului Constantin Cioban fiind la parohiile din satele Brăieşti, Băişeşti şi Sasca Mare. Aici, crucile de gheaţă sunt realizate de oameni cu vârste diferite, care merg cu drujbe şi căngi, de regulă înainte de Ajunul Bobotezei cum a fost cazul la Brăieşti, pe malul râului Moldova. „De când mă ştiu eu este acest obicei. Când e vremea foarte geroasă, gheaţa este chiar din râu, alteori din bălţi din albia râului. In anii în care nu era la Bobotează ger şi nu era gheaţa groasă, oamenii făceau cruci din cetină”, ne-a spus viceprimarul Constantin Cioban. Tot cu ani în urmă, slujba de Bobotează era oficiată chiar pe malul apei – până ce s-a realizat digul. Gheaţa scoasă din râu este groasă de 20 de centimetri ca la Bosanci, iar bucăţile mari din care se face crucea la bisericiile din Cornu Luncii sunt urcate şi transportate cu căruţele. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Dezbatere publică privind traseul centurii Gura Humorului

Centura orașului Gura Humorului va face parte din Autostrada Nordului, dar traseul stabilit de firmele …