Virgil Galatanu, rom=nul care face `nconjurul lumii pe bicicleta a ajuns si la Suceava

Globe-trotterul sus]ine c\ a fost primit mult mai bine de c\tre autorit\]i `n alte ]\ri dec=t `n Rom=nia n “Am v\zut lumea african\ cu tot ce are ea, sate s\race [i bogate, oameni care tr\iesc `n case din frunze dar au sufletul de aur”, ne-a dest\nuit roma[canul
Virgil G\l\]anu, de 54 de ani, din Roman, rom=nul care face `nconjurul lumii cu bicicleta, a ajuns luni noaptea [i la Suceava. El a trecut p=n\ acum prin 100 de capitale ale lumii, din Europa, Africa [i Asia. Fost po[ta[ `n ora[ul natal [i f\r\ un venit care s\-i asigure traiul necesar, b\rbatul nu `[i pierde speran]a [i vrea s\ mearg\ mai departe.  Vrea s\ parcurc\ [i `ntreaga Rom=nie cu bicicleta, av=nd `nc\ de parcurs 30 de jude]e. A ajuns `n municipiul Suceava dinspre Boto[ani `ns\ dat fiind faptul c\ nu `[i permite s\ pl\teasc\ o noapte la hotel a dormit pe c=mp. Poart\ cu el doar c=teva lucruri personale, steagul Rom=niei [i un carne]el unde adun\ [tampile de la prim\rii [i prefecturi pentru a putea demonstra c\ a parcurs cu bicicleta traseele.
Ieri diminea]\, Virgil G\l\]anu  a[tepta s\ fie primit de prefectul jude]ului, Sorin Popescu [i de primarul Sucevei, Ioan Lungu. El ne-a spus c\ la Boto[ani a fost primit de viceprimarul municipiului re[edin]\ de jude] [i de prefectul jude]ului, Cristian Roman. Urm\torul ora[ unde va poposi este Bistri]a N\s\ud.
Despre via]a lui personal\, Virgil G\l\]anu ne-a declarat c\ prea are cu ce se m=ndri. {i-a p\r\sit familia [i cei cinci copii `n anul 1991. Se consider\ un om vinovoat [i regret\ c\ nu a ajuns `n anul 1999 la `nmorm=ntarea uneia dintre fiice care [i-a pierdut via]a `n urma unui accident de circula]ie `n Italia.  Apartamentul `n care a locuit l-a l\sat fostei so]ii [i doarme pe unde apuc\, chiar [i pe c=mp. De aproape un an, globetrotter-ul doarme pe unde apuc\ `n Bucure[ti [i `n ]ar\, `n `ncercarea de a aduna bani din sposoriz\ri pentru a-[i continua visul s\u. El spune c\ vrea s\ intre `n Cartea Recordurilor ca fiind primul om care a ajuns `n toate capitalele lumii cu bicicleta . Virgil G\l\]anu sus]ine c\ are nevoie de 20.000 de dolari pentru a-[i continua plecarea spre Asia de sud-Est, Oceania [i apoi `n America. Acolo unde nu poate parcurge traseul cu bicicleta, afirm\ c\ va traversa oceanul sau marea cu avionul.
Aventura sa privind `nconjurul lumii a `nceput `n 2002
Virgil G\l\]anu a lucrat ca po[ta[ `n ora[ul Roman timp de cinci ani, p=n\ `n 1991 c=nd [i-a depus demisia. „Nu mai puteam s\ stau la locul de munc\ c\r=nd la [efi. Salariul era mic, a[a c\ am ales s\ plec. Nu mi-am g\sit un alt loc de munc\.  Imediat dup\ divor] am preferat s\ `ncep o aventur\ a vie]ii a[ putea spune. Ceva la care visam de c=nd eram copil. ~mi pl\cuse geografia la [coal\ [i m\ fascinau capitalele [i ]\rile din orice col] din lume. Despre unele ]\ri chiar `mi luam noti]ie. C=nd `ncepi s\ afli multe despre o ]ar\, atunci chiar ai impresia c\ ai ajuns acolo”, ne-a dest\nuit  roma[canul.  A pedalat aproape 400.000 de km pe dou\ ro]i de biciclet\. Europa, Africa de Sud, o parte din Asia urmând s\-[i continue împlinirea unui vis   ambi]ios – înconjurul lumii – parcurgând cealalt\ jumătate de glob -Tibet, Nepal, India, Australia, SUA, Antarctica. Are peste opt ani de c=nd a parcurs cele 100 de ]\ri , din care nu au lipsit periipe]iile. A fost chiar [i jefuit dar nu a dat `napoi. Turul s\u a `nceput cu o biciclet\ semicursier\ [i un rucsac `n spate  `ns\  `n anii care s-au scurs au fost `n total patru biciclete. Virgil G\l\]anu este un om simplu [i are o vorb\ u[oar\. Poart\ ni[te haine ponosite [i o pereche de pantofi, unul dintre ace[tia dezlipit [i legat cu un [iret.
Pe biciclet\ are toat\ averea sa, un sac de dormit, câteva haine, piese pentru biciclet\,  cauciucuri de rezerv\, fotografii [i acte care atest\ trecerea sa prin ]\rile lumii. El este unicul român care a parcurs peste jum\tate de glob p\mântesc pe biciclet\ [i care vrea s\-[i continue visul pân\ va înconjura `ntreaga planet\ . Prima ]ar\ în care a intrat pe biciclet\ a fost Bulgaria, iar ulteror a plecat c\tre celelalte ]\ri din Europa. Nu i-a fost ru[ine c\ este rom=n [i sus]ine c\ `n nicio ]ar\ nu i s-a repro[at ceva.  Apoi a ajuns `n Africa de Sud [i o parte din Asia. El  afirm\ c\ cei mai ospitalieri au fost libienii, iar cea mai curat\ ]ar\ din c=te a vizitat este Namibia.  „~n Egipt, la Cairo, am fost accidentat de o ma[in\ [i mi s-au furat banii. Am revenit `n ]ar\, se `nt=mpla `n 2007, unde am fost supus unei opera]ii,  iar apoi, `n 2008,   am plecat din nou . Am v\zut  locuri frumoase, impresionante, natura cu tot ce are ea, animale pe care le vezi doar la gr\dina zoologic\ sau `n filme, oameni [i  tot felul de obiceiuri stranii. Am mâncat cactu[i gusto[i, papaya, mango, fructe bogate `n vitamine. Am v\zut lumea african\ cu tot ce are ea, sate s\race [i bogate, oameni care tr\iesc `n case din frunze dar au sufletul de aur.  Am dormit în colibele lor [i m-au ajutat cum au putut, dar am dormit [i `n hoteluri de lux ”, ne-a dest\nuit Virgil G\l\]anu. Din bagajul s\u nu lipse[te biblia despre care spune c\ i-a purtat noroc `ntruc=t „am ajuns viu `n ]ar\”.  A `nv\]at s\ se decurce `n c=tea limbi, englez\, francez\, italian\, arab\ [i spaniol\.
Primit mult mai bine peste hotare dec=t `n ]ara natal\
Virgil G\l\]anu sus]ine c\ a fost primit mult mai bine de c\tre autorit\]i `n alte ]\ri dec=t `n Rom=nia.  „Mult mai bine am fost primit de ambasadele franceze dec=t cele ale Rom=niei peste hotare. ~n Islamabad [i `n China, ambasadorii nici nu au vrut s\ stea de vorb\ cu mine,ceea ce nu se `nt=mpla la misiunile diplomatice franceze. Ace[tia `mi `n]elegeau ambi]ia [i visul meu [i m\ sprijineau. Dac\ `n Rom=nia primesc de la un primar sau prefect 10-20 de lei, `n str\in\tate chiar [i de la un func]ionar am primit 300 de dolari [i `mi asigurau [i cazare”, ne-a mai spus Virgil G\l\]eanu.  ~[i aminte[te c\ a fost jefuit la Arad [i Bucure[ti. „Am fost atacat de indivizi care mi-au luat banii. Dormeam afar\, sub cerul liber, [i nu am avut cum s\ m\ ap\r”, ne-a mai spus roma[canul, care a precizat c\ este un c\l\tor care se mul]ume[te cu ce i se doneaz\.  (Cristina SCOR}ARIU)