Vanzare slaba la Targul de Sanziene

 
Pe parcursul Zilelor Sucevei, `n parcul central al municipiului repedint\ de jude] a fost organizat pentru al doilea an consecutiv “T=rgul de S=nziene” al me[terilor populari. Pe tarabelele amplasate de-a lungul aleilor din parcul central al Sucevei, locuitorii ora[ului dar [i cei peste zece mii de pelerini care au venit s\ se `nchine la racla cu moa[tele Sf=ntului Ioan cel Nou de la Suceava au avut posibilitatea s\ aleag\ `ntre m\rfuri dintre cele mai diverse. Pentru c\ trebuia s\ fie vorba mai `nt=i despre produse tradi]ionale rom=ne[ti, la Suceava au venit me[te[ugari din mai multe zone ale ]\rii – Mure[, Bistri]a N\s\ud, Arge[, Maramure[, V=lcea, Bac\u. Ca [i `n al]i ani, printre me[te[ugarii autentici [i-au f\cut loc comercian]i de kitsch-uri, de dulciuri specifice
Manifestarea a fost organizat\ de Consiliului Jude]ean Suceava de Centrul Cultural “Bucovina”, Centrul pentru Conservarea [i Promovarea Culturii Tradi]ionale, Prim\ria Suceava [i Muzeul Bucovinei.
Me[te[ugarii, nemul]umi]i de v=nzare
De[i me[terii populari s-au instalat `n Parcul Central cu c=teva zile `naintea s\rb\torii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, ace[tia s-au declarat nemul]umi]i `n ceea ce prive[te v=nzarea produselor realizate de ace[tia. Pentru a favoriza v=nzarea, unii dintre ei au hot\r=t s\ scad\ pre]urile, `ns\ spre surprinderea lor, nici aceast\ strategie nu a dat rezultate pozitive. ” Nu suntem mul]umi]i de v=nzare. Este al doilea an de c=nd venim `n Suceava [i nu ne-am a[teptat ca lucrurile s\ decurg\ a[a. Oamenii vin, se uit\, le plac produsele, `ns\ nu le cump\r\. Recesiunea [i lipsa banilor sunt singurele motive pentru care ne afl\m `n aceast\ situa]ie”, a spus unul dintre comercian]ii din Parcul Central, venit s\-[i v=nd\ produsele.
Sucevenii au putut admira [i achizi]iona diverse produse, de la dulciuri ( nuga, acadele, cozonac, turt\ dulce), la obiecte pentru cas\ ( ]es\turi, ceramic\, podoabe, icoane pictate pe lemn, linguri de lemn, m\[ti), la articole de `mbr\c\minte precum ii, p\l\rii de paie, dar [i opincu]e, piese de port popular, baticuri. ~n ceea ce privesc pre]urile, pentru achizi]ionarea unei perechi de opinci, sucevenii au scos din buzunare aproximativ 30 lei, pentru o ie, au trebuit s\ dea 350 de lei, `n cazul acesteia pre]ul variind `n func]ie de model.
Me[terii populari se a[teptau ca la finalizarea slujbei oficiate `n cinstea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava s\ aib\ mai mul]i clien]i, num\rul acestora nefiind `ns\ a[a de mare ca anul trecut.
Me[terii populari vor reveni la Suceava la T=rgul de var\
Me[terii veni]i la Suceava vor participa `n perioada urm\toare [i la alte t=rguri din Moldova, la Ia[i sau la Bac\u, iar la Suceava vor reveni `n s\pt\m=nile care urmeaz\, la T=rgul de var\. Dionisie Negreanu Maior, venit tocmai din Mure[, unul dintre me[te[ugarii care [i-a prezentat produsele `n Parcul central al Sucevei, a spus c\ a ales s\ vin\ pentru a-[i expune [i vinde produsele `n Suceava pentru c\ prim\ria de aici nu a cerut o anumit\ sum\ pentru locul destinat v=nz\rii acestor produse tradi]ionale, ceea ce `n alte localit\]i nu se `nt=mpl\. ” ~n alte localit\]i, pentru a putea vinde trebuie s\ pl\te[ti pentru locul pe care `l ocupi. De exemplu, dac\ eu c=[tig 2000 lei, trebuie s\ pl\tesc un procent de 30% din profit, ceea ce nu m\ avantajeaz\. {i, `n plus, mai este [i drumul pe care `l pl\te[ti pentru dus-`ntors, [i astfel nu c=[tig mai nimic”, a spus Dionisie Negreanu Maior.
De apreciat faptul c\ ace[ti me]te[ugari care au venit cu obiecte realizate de ei, [i-au demonstrat m\iestria [i priceperea, iar sucevenii au admirat aceste lucruri, unii dintre ei achizi]ion=nd produse pentru a le putea oferi celor dragi sau pentru decorarea propriilor c\mine. Este cert c\ nu oricine poate realiza un produs tradi]ional. Pentru acest lucru trebuie mult\ munc\, trebuie pus suflet, [i, `n plus, este nevoie de cunoa[terea culturii tradi]ionale, deoarece `n spatele acestor obiecte m\ietrite de m=inile lor se afl\ tradi]iile transmise cu sfin]enie, din genera]ie `n genera]ie [i oameni cu pasiune, cu abilitatea de a “fura” me[te[ugul [i cu mul]umirea de a se bucura de roadele m=inilor lor. (Georgiana GROZA)