Unul din zece suceveni nu isi poate plati rata la banca

jude]ul Suceava se afla pe locul patru într-un clasament întocmit de BNR la nivel na]ional cu privire la ponderea sumelor restante raportata la totalul împrumuturilor impruden]ele din anii trecu]i la v=nzarea de credite [i cre[terea [omajului este una din cauzele care au plasat mai multe jude]e din ]ar\, printre care [i Suceava, pe un loc neonorant în ce prive[te imposibilitatea achit\rii ratelor la b\nci
Unul din zece cet\]eni ai jude]ului Suceava care au f\cut împrumuturi la b\nci nu î[i poate achita constant ratele, f\ra sa aiba înt=rzieri sau restan]e. Situa]ia este una din cele mai grave de la nivel na]ional. Chiar daca podiumul nefericitului clasament întocmit de BNR este ocupat de alte jude]e, Suceava ob]ine o ru[inoasa men]iune, devans=nd chiar [i Boto[aniul, jude] care, din punct de vedere socio – economic, era mai slab cotat dec=t al nostru. În alta ordine de idei, jude]ul Suceava se situeaza pe locul al patrulea în clasamentul întocmit de Banca Na]ionala a Rom=niei (BNR) în ce prive[te ponderea sumelor restante raportata la totalul împrumurilor acordate de b\nci. Asta în timp ce Boto[aniul se situeaza pe locul al cincilea.
Din cele [ase jude]e ale Regiunii de Nord-Est, doar Suceava [i Boto[ani se situeaza în primele zece jude]e din clasamentul na]ional cu privire la restan]ele la plata ratelor la b\nci. În schimb, niciun alt jude] din celelalte patru din Regiunea de Nord-Est nu intra în clasamentul na]ional al primelor zece jude]e a[a-zis „bun – platnice”, adica unde ponderea celor care nu pot sa î[i achite ratele sa fie de unul la 20 de locuitori.
Daca se iau în considerare toate cele opt jude]e ale Moldovei, atunci, în clasamentul r\u-platnicilor mai putem include [i Gala]iul, acesta fiind de altfel ceva mai r\u situat dec=t Suceava. Tot a[a, jude]ul Vrancea se situeaza pe un onorant loc [ase în clasamentul jude]elor bun-platnice, fiind singurul din zona Moldovei inclus în acest clasament întocmit de BNR, p=na la finele lunii iulie [I prezentat s\pt\m=na trecuta de Ziarul Financiar. Men]ion\m ca analiza pe august a BNR va fi întocmita [i finalizat\, cel mai probabil, dupa jum\tatea lunii septembrie.
Un nivel ridicat al restan]elor se înregistra, la finele lunii iulie, [i în jude]ul Suceava, unde, conform BNR, ponderea debitelor la b\nci raportata la volumul împrumuturilor este de 9,8%. Asta înseamna ca aproape a zecea parte din creditele acordate în jude]ul Suceava pot fi neperformante, b\ncile încas=nd cu înt=rziere sau chiar deloc ratele de la cei c\rora le-au dat bani cu împrumut. Spre compara]ie, Boto[aniul are o pondere de 9,7% iar, în mod oarecum surprinz\tor, pe locul [ase se claseaza jude]ul Arad, cu 9,27%. În fa]a Sucevei se claseaza Gala]iul, cu 10,1, care este devansat doar de Ialomi]a – cu 10,9, [i de Bistri]a – N\s\ud, cu 11,3 procente.
Ce a f\cut ca aceste jude]e at=t de diferite din punct de vedere socio-economic sa fie ocupantele primelor pozi]ii în topul „r\u-platnicilor”? Pe de o parte, este vorba de [omaj, însa nu doar în asta consta explica]ia în privin]a situa]iei care da b\t\i de cap bancherilor. O alta cauza este [i cea referitoare la dependen]a unui jude] de o anumita industrie sau alta ramura economica lovita de criz\.
Nu este exclusa nici varianta ca mul]i suceveni nu au cu ce sa î[i achite creditele din cauza ca rudele care le trimiteau bani din afara se descurca tot mai greu. O alta varianta poate consta în calculele gre[ite în ce prive[te unele planuri pentru mici afaceri care au înmorm=ntat o serie de ini]iative economice. Ei bine, aceste doua cauze ar ilustra, de fapt, [i tendin]a unor b\nci de a acorda poate prea u[or credite care acum, în recesiune, nu mai pot fi achitate at=t de u[or.
Suceava nu mai este de mult un jude] industrializat, foarte multe din fabricile care existau cu ani în urma închiz=ndu-se. Totu[i, unele activit\]i economice, cum ar fi cele în sectorul imobiliar, au continuat sa func]ioneze [i sa aduca oarece c=[tiguri unor firme [i angaja]ilor acestora, între]in=nd o aparen]a iluzorie de cre[tere economic\. La aceasta s-a ad\ugat explozia de spa]ii comerciale, Suceava clas=ndu-se pe locul unu la nivel na]ional în ce prive[te spa]iile comerciale pe cap de locuitor. Nu trebuie omi[i nici banii ce provin din industria lemnului, din cea alimentar\, din turism [i fondurile venite de la cei care lucreaza în str\in\tate. Asta spre deosebire de economia g\l\]ean\, de exemplu, care a fost construita în a[a maniera înc=t agen]ii economici sa fie polariza]i în jurul combinatului siderurgic [i al [antierului naval. Cert este însa ca cele doua capacit\]i industriale din Gala]i au înregistrat sc\deri accentuate anul trecut [i au fost disponibiliza]i foarte mul]i oameni, dar [i ramurile economice din jude] care înca mai func]ionau în jude]ul Suceava. Prin urmare, [omajul [i mai ales salariul mediu net pe cap de locuitor, care continua sa scada de la luna la lun\, au dus automat la sc\derea posibilit\]ii de plata a ratelor la banc\. Pe paginile de internet ale diferitelor b\nci s-au publicat în ultimele luni zeci sau chiar sute de anun]uri cu propriet\]i mobiliare [i, mai ales, imobiliare scoase la v=nzare de executorii bancari sau judec\tore[ti, la fel cum, de altfel, se procedeaza [i în alte jude]e clasate în primele zece din ]ar\, unde restan]ele bancare sunt mari: Bistri]a-N\s\ud, Bra[ov, Arge[ [i Hunedoara, în acestea din urma rata sumelor restante dep\[ind 8%.
Clasamentul BNR scoate în eviden]a [i faptul ca rata creditelor restante la nivel na]ional era în iulie de 6,5%, fiind în cre[tere de la 6,4%, în luna anterioar\. Totodat\, înt=rzierile mai mari de o zi la plata creditelor înregistrate de popula]ie [i companii ajungeau la 13,4 miliarde de lei, ceea ce înseamna o cre[tere de 72% pe primele [apte luni. De men]ionat c\, deocamdat\, în calculele BNR f\cute pentru luna iulie nu au fost incluse [i efectele m\surilor de austeritate luate de Guvern, îndeosebi pentru sectorul bugetar, care ar putea atrage dupa sine, în luna august, o suplimentare a ponderii de credite neperformante. (Dan PRICOPE)