Friday , March 29 2024

“Unii au vrut să facă imagine și carieră crezând că Gheorghe Flutur este gata. Sunt convins că sucevenii au înțeles care este adevărul”

“Marile proiecte m-au făcut să revin acasă. Gheorghe Flutur a renunțat în a merge pe o carieră de parlamentar european fiindcă puteam, foarte clar, să o fac, dar nu am vrut. Gheorghe Flutur nu a mai vrut să meargă în Parlamentul României și nici în funcție de conducere la nivel național în partid, dedicându-se 100% dezvoltării județului Suceava”. „Durerea mea, din suflet, e că pe plan național pandemia de coronavirus a debutat la Suceava. S-a căutat omul politic care să deconteze. S-a căutat a se găsi omul politic pe care să se arunce vina” . „Au fost atacuri incredibil de mizerabile pentru a mă discredita pe mine. Au continuat în aceeași notă mizerabilă, incluzând și pe copiii mei”. „2016 – 2020: un mandat greu. Pentru că PSD-ul a guvernat la nivel național și nu a iubit Suceava și în acești ani a avut loc pedepsirea acestui județ” . „Când am venit președinte al Consiliului Județean, numărul de călători procesați pe aeroportul de la Suceava era de circa 40 de mii iar în 2019 am terminat cu peste 430 de mii de pasageri. De zece ori mai mult” . „Cred că a fost și o invidie din partea unora care nu au văzut cu ochi buni dezvoltarea puternică a Spitalului Județean”. „În patru ani de mandat 2016 – 2020, circa 300 de kilometri de drumuri județene au fost asfaltați”. „Bucovina a explodat din punct de vedere al turismului în acești ultimi ani. Ca locuri de cazare, suntem a treia poziție la nivel național” . „Ambiția mea ca om de administrație este ca în mandatul viitor să se înceapă lucrările la autostrada A7 Suceava – Siret – București și la Autostrada Nordului” . „Sunt convins că va crește considerabil, pe județul Suceava, gradul de conectare al populației la serviciile de apă și de canalizare și la gaze naturale”.   Interviu cu Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava 

Reporter: Domnule președinte, indiferent cât sau cum va fi abordată activitatea dumneavoastră la conducerea Consiliului Județean Suceava în ultimii patru ani, pare-se că situația generată de pandemia de COVID-19 continuă să marcheze Suceava, în general, și a fost legată și imaginea dumneavoastră de aceasta.

Gheorghe Flutur: La aproape cinci luni de când este această pandemie, uitându-mă în urmă – și cred că orice om care analizează corect lucrurile poate să vadă că Suceava nu a fost un caz izolat, ci este un fenomen îngrijorător care s-a manifestat la nivel național și internațional – pot să spun că du­-rerea mea, din suflet, e că pe plan național pandemia de coronavirus a debutat la Suceava. S-a căutat omul politic care să „deconteze”. S-a căutat a se găsi omul politic pe care să se arunce vina. Şi am văzut că nu au mai continuat – deși sunt județe care „trag tare” să ne ajungă din urmă, și nu am nimic cu alții indiferent că vorbim de Galați, de Argeș, de Dâmbovița sau de alte zone ori chiar de București – cu acest fel de judecată ca președinți de consilii județene să deconteze. Nu am mai văzut să fie puși la zis președinți de consiliu județean care au spital județean în subordine, așa cum și Suceava are.

Eu tratez ca om responsabil această situație și vreau să înțeleg unde s-a greșit pentru a nu se mai repeta cele întâmplate. Cu atât mai mult cu cât am fost unul dintre puținii oameni politici – iertată să îmi fie lipsa de modestie – cu ajutorul căruia s-au investit foarte mulți bani în Spitalul Județean. Deci cu atât mai mult am avut acest gust amar că s-a întâmplat acest accident. Şi este bine să învățăm din asta.

Reporter: Totuși, domnule președinte, ce a fost, din punctul dumneavoastră de vedere și cum poate fi explicată situația în care ne-am aflat în primăvara aceasta?

Gheorghe Flutur: A fost un accident strict me­dical. Atributul nostru, al Consiliului Județean și al meu ca președinte a fost să alocăm fonduri. Şi am alocat fonduri. La începutul pandemiei aveau peste 60 de milioane de lei în cont, deci nu se poate spune că nu am avut grijă din punct de vedere financiar. Problema a fost medicală și asta a fost strict o res­ponsabilitate medicală. De aceea am și rugat noua echipă să facă o analiză pentru a vedea unde s-a greșit din punct de vedere medical. Nu vreau să mă scuz, dar președintele de Consiliu Județean și Consiliul Județean nu au pârghii să controleze din punct de vedere medical ceea ce se întâmplă în spital. Aceste pârghii sunt la Ministerul Sănătății, prin direcțiile județene de sănătate publică care nu sunt în subordinea noastră.

„Nu eu mi-am completat fișa medicală și acolo este o găselniță politică și absolut nedreaptă că m-aș fi trecut medic … Mi-a făcut un mare rău, probabil din greșeală, iar mediatic acest lucru a fost exploatat, însă viața va dovedi”

Reporter: Nu ați fost scutit nici de un diagnostic pozitiv, dar nici de fel de fel de critici. Unele chiar fără legătură directă cu situația generată de pandemie. Ba chiar unii, cu ironie, se referă la dumneavoastră ca la „domnul doctor Flutur”. Cum comentați?

Gheorghe Flutur: S-au grăbit mulți oameni politici și alți lideri de opinie să mă înfiereze pe mine. Asta este! Pot să spun cu sufletul împăcat: atunci am fost chemat să îmi fac testul, ca orice cetățean la Direcția de Sănătate Publică, după ce avusesem contact cu cei din conducerea Spitalului Județean și trebuia să îmi fac testul pentru că urma să am ședință de Consiliul Județean în care urma să aprobăm alocarea de fonduri și alte întâlniri. Nu puteam să încalc regulile și să risc a-i îmbolnăvi eu pe cei cu care lucram. Nu eu mi-am completat fișa medicală și acolo este o găselniță politică și absolut nedreaptă că m-aș fi trecut medic. În primul rând, acea „căsuță” a fost bifată de o doamnă doctor, la ora la care îmi făcea mie testul. Nu am știut că a bifat astfel și am aflat la trei zile de pe televizor și nu aveam niciun avantaj la efectuarea analizelor dacă eram trecut doctor iar la acea dată nu exista niciun fel de protocol care să menționeze că pentru medici pot fi efectuate analizele cu prioritate. Mi-a făcut un mare rău, probabil din greșeală, iar mediatic acest lucru a fost exploatat, însă viața va dovedi … De altfel, a ieșit public o doamnă doctor și a recunoscut că îi aparține greșeala.

Reporter: Cum este starea dumneavoastră de sănătate? Întreb și fiindcă media este asaltată de fel de fel de relatări ale unor pacienți de COVID-19, unii au avut urmări, alții nu, iar la alții, inclusiv cazuri la Suceava, au recidivat dacă se poate spune așa.

Gheorghe Flutur: Din păcate, coronavirusul mi-a creat și niște pro­-bleme de sănătate vreme de două luni. Am avut probleme respiratorii pe care, din fericire, astăzi nu le mai am. În schimb, sunt foarte atent în ceea ce privește disciplina purtatului măștii, a distanțării sociale și a spălatului pe mâini. S-ar putea vorbi mult despre asta.

Şi din spital, dar și după ce am ieșit din spital am fost prezent ca să gestionez problemele, numai că unii au vrut să facă imagine și carieră crezând că „Gheorghe Flutur este gata”. Sunt convins că sucevenii au înțeles care este adevărul și că nu am putut să ies mai mult să îi apăr prin vocea mea pentru că la momentul acela nu aveam capacitate din punct de vedere al sănătății.

În paralel cu asta, dacă ați fost atenți, a început o campanie la adresa mea și a copiilor mei, un atac sistematic. S-au spus niște neadevăruri. Nu am fost niciodată întrebat cum că aș fi avut vreo firmă care trimite muncitori la sparanghel în Germania. Nu am avut și nu am nicio firmă. Este o coincidență de nume Flutur cu o familie din Solca care era și ea indignată că a intrat, nevinovată, în această „horă”, la fel cum nevinovat sunt și eu fiindcă nu am nicio legătură. Au făcut reportaje cu drone deasupra a mai multe localități, spunând niște minciuni grosolane că aș avea nu știu câte proprietăți. Nu este nimic adevărat. Îmi asum ceea ce spun cu documente. Tot ceea ce s-a spus și s-a scris în această privință sunt minciuni și neadevăruri, atacuri politice de campanie electorală. Fără să fiu întrebat vreodată despre aceste lucruri. Nu se poate așa ceva: să scoți niște zvonuri și să lovești într-un om fără să îl întrebi. Oricând sunt dispus să explic aceste lucruri.

„Sunt considerat autorul principal al smulgerii județului Suceava din mâinile PSD-ului. În 2008. În acești ani a avut loc pedepsirea acestui județ de către guvernele PSD. Şi cu toate acestea, sunt multe realizări în mandatul meu”

Reporter: De ce atâta înverșunare la față de dumneavoastră? Ce le-ați făcut adversarilor că nu vă cruță deloc?

Gheorghe Flutur: În istoria mea de 20 de ani ca om politic, din păcate de multe ori eu și familia mea am plătit pentru că am fost vertical și nu am făcut compromisuri și blaturi politice. Sunt considerat autorul principal al smulgerii județului Suceava din mâinile PSD-ului. În 2008. Şi dacă dăm filmul înapoi și amintesc sucevenilor atacurile făcute de adversari: în 2000-2004 erau celebrele stenograme din ședințele PSD în care apărea Rodica Stănoiu și Nicolae Văcăroiu și se spunea „i-am făcut patru dosare lui Flutur și nu tace, atunci mai faceți-i patru ca să tacă”. Apoi „clona” pe care i-au găsit-o lui Gheorghe Flutur în anul 2008: un tip cu același nume și prenume ca al meu, de loc din Poieni-Solca, pe care l-au pregătit să candideze la președinția Consiliului Județean Suceava și care a dispărut câteva săptămâni de acasă ca să nu poată da explicații. Până la urmă, și acolo a fost o mișcare din partea adversarilor politici de a rupe voturi de la mine fiindcă era candidatură pe uninominal. În 2012 au fost atacuri inumane la adresa familiei mele, în special a soției care a decedat în august 2012. Au fost atacuri incredibil de mizerabile pentru a mă discredita pe mine. Acum au continuat în aceeași notă mizerabilă, incluzând și pe copiii mei, pe care nu îi veți vedea cu nicio firmă cu contract cu statul și care nu sunt implicați în niciun fel de scandal politic. Sunt copii realizați profesional, cu care eu mă mândresc. Sunt convins că sucevenii înțeleg să aleagă binele de rău, să separe bârfele de adevăruri și că aceia care recurg la așa ceva nu vor câștiga încercând să profereze minciuna și dezinformarea la infinit.

Reporter: propun să lăsăm istoria recentă cu pandemia de COVID-19 și cea din zona politică. Sunt oameni care se întreabă ce a făcut Gheorghe Flutur în acest mandat?

Gheorghe Flutur: 2016 – 2020: un mandat greu. Pentru că PSD-ul a guvernat la nivel național și nu a iubit Suceava și în acești ani a avut loc pedepsirea acestui județ. Şi, cu toate acestea, vreau să dau câteva categorii de realizări din mandatul meu. Aș începe cu Aeroportul „Ştefan cel Mare”, și oricine poate vedea că în 2016, când am venit președinte al Consiliului Județean, numărul de călători procesați la aeroportul de la Suceava era de circa 40 de mii, iar în 2019 am terminat cu peste 430 de mii de pasageri. Deci de zece ori a crescut numărul de călători la Aeroportul Ştefan cel Mare, în acest mandat. Am deschis Suceava și Bucovina pe plan internațional. În acest mandat am deschis curse spre Italia, spre Londra, curse charter spre sudul Europei, adică spre Grecia, dar și spre Turcia. Ca să nu mai discutăm de ultimele destinații spre Germania, atât în sud, cât și spre nordul Germaniei, o cursă spre Viena, Cipru și, mai nou, spre Bruxelles și Dublin. Iată că sunt mai multe destinații de pe Suceava și sigur că această pandemie a creat niște restricții, dar noi am deschis Bucovina către lume, am deschis Suceava către lume. Am încercat să obțin bani de la guvernul PSD pentru un nou terminal fiindcă nu făceam față cu cel existent. Nu mi-au dat bani și atunci am făcut un împrumut și iată că în luna septembrie finalizăm un al doilea terminal care ne va face să dublăm capacitatea aeroportului. Repet: facem terminalul cu finanțare dintr-un împrumut bancar pentru că nu am găsit înțelegere la guvernul PSD să finanțăm acest terminal. Şi totuși am lucrat și în momentul de față stadiul lucrărilor la noul terminal este gata într-o proporție de peste 70%.

„La cardiologie intervențională a scăzut costul unui stent la inimă de zece ori. Pentru dotări precum PET/CT și SPECT/CT mulți oameni mergeau până în Turcia sau Austria”

Reporter: Mereu în acești ani s-a întreținut o imagine pozitivă a preocupărilor dumneavoastră pentru Spitalul Județean. Cum mai vedeți acum lucrurile?

Gheorghe Flutur: Chiar aș vrea să continui cu realizările la Spitalul Județean. Dincolo de accidentul regretabil de la Spitalul Județean Suceava – și în acest caz cred că a fost și o invidie din partea unora care nu au văzut cu ochi buni dezvoltarea puternică a spitalului – vreau să aduc aminte despre Ambulatoriu: această policlinică modernă a spitalului județean care este dotată la standarde europene, făcut în acest mandat. De asemenea, secțiile de cardiologie cu dotări de ultimă oră. La cardiologie intervențională a scăzut costul unui stent la inimă de zece ori pentru că am dotat cu angiografe. Înainte costa 120 de milioane de lei vechi un stent iar acum se poate pune stent la Suceava cu șapte până la zece milioane lei vechi. Secția de Îngrijiri Paliative a fost amenajată în acest mandat. Mai sunt multe alte secții pe care le-am avut în vedere în acest mandat și vă invit să vă gândiți și la investiția cu acele rezervoare de apă, ca să fie creată o independență și o securitate a spitalului din punct de vedere al asigurării acestui serviciu. Mai vreau să amintesc extinderea blocului operator care este în construcție și laboratorul de medicină nucleară care, alături de cel de la București, va fi cel mai modern din țară. Acel PET/CT, în primul rând pentru bolnavii de cancer, care să citească funcționarea celulelor organismului. De asemenea, pe lângă PET/CT amintesc și a doua dotare importantă SPECT/CT care este prevăzută la laboratorul de medicină nucleară. Pentru acest gen de dotări mulți oameni mergeau până în Turcia sau Austria să li se facă citirea. Noi avem și punem în funcțiune în perioada imediat următoare.

Reporter: Deși alte unități spitalicești nu mai are Consiliul Județean în subordine, aș vrea să insist asupra colaborării cu unele spitale din orașe precum Rădăuți și Fălticeni.

Gheorghe Flutur: În afară de Spitalul Județean din subordine, am susținut și alte unități spitalicești. Să luăm Fălticeniul, de exemplu. Numai în prima jumătate de an, la insistențele și demersurile mele, din cele 20 de milioane de lei de care mai avea nevoie au fost alocate 15 milioane. De la Guvernul liberal și nu mai au niciun motiv să se plângă.

Reporter: Este adevărat că li s-a propus să fie Spital COVID și nu au vrut și au început presiuni din zona politică?

Gheorghe Flutur: Pot fi mai multe lucruri aici de luat în considerare. La acea vreme nu se știa mai nimic despre evoluția bolii (pandemiei). Eu eram în spital. Grupurile de analiză strategică aveau mai multe scenarii. Din fericire, nu am ajuns să depășim o mie de pacienți ca să nu încapă la Suceava și nu s-a mai avut în vedere altceva. A mai fost Rădăuțiul care a fost parte. Probabil că au fost discuții, dar eu nu am participat. Aș vrea să revin. Am sprijinit în acești ani spitalul de la Vatra Dornei și cel de la Câmpulung Moldovenesc, dar și cel de la Rădăuți și cel de la Siret. Le-am sprijinit și când spun asta mă refer inclusiv financiar, cu anumite dotări deși nun sunt în subordinea noastră.

„Sunt multe tronsoane de drumuri județene asfaltate în această perioadă, iar după insistențele mele la CNAIR în acest mandat s-au modernizat multe sectoare de drumuri naționale. Am deschis licitațiile pentru documentația la A7, autostrada Siret-Suceava-București. Rămân implicat în continuare la Autostrada Nordului și susțin, de asemenea, Autostrada A8”

Reporter: Consiliul Județean mai are și alte atribuții. În contextul în care ați reclamat o atitudine neprietenoasă a guvernelor PSD față de județul Suceava, vă mai puteți lăuda cu realizări? Ca de exemplu la drumuri județene.

Gheorghe Flutur: La drumurile județene sunt iarăși foarte multe realizări în acest mandat. Fiindcă am știut cum să ne organizăm mai bine chiar dacă nu am fost prea iubiți de la centru. Dacă vorbim de drumuri județene modernizate, sunt multe tronsoane care au fost asfaltate în această perioadă fie că vorbim de Boroaia, Vulturești, Hârtop, Râșca, Bogdănești – și dau doar câteva exemple, fie că vorbim de zona Siret-Mușenița, Rădăuți-Frătăuții Vechi-Frătăuții Noi, Bilca, Gălănești. În patru ani de mandat 2016 – 2020, circa 300 de kilometri de drumuri județene au fost asfaltate. Am reușit, în sfârșit, să dăm drumul la lucrările pe tronsonul Suceava – Dolhasca spre Iași prin Ipotești, Bosanci, Udești și Liteni și la tronsonul Suceava – Liteni Moara – Zaharești – Stroiești – Costâna până la Dărmănești. Iar aici am avut multe greutăți și cu Ordonanța de Urgență 114, dată de PSD, care ne-a întârziat și am fost nevoiți, Consiliul Județean, să suplimentăm noi finanțarea pentru că nu veneau firme la licitație din cauza creșterii costurilor cu manopera și a altor cheltuieli. În zona de munte, am finalizat zona Panaciului. Şi să ne gândim că mai avem 3,6 kilometri de făcut în pasul Bilbor ca să scurtăm distanța dintre București și Vatra Dornei cu o sută de kilometri. Lucrăm la Coșna ca să facem legătura cu Bistrița, cu zona Năsăudului. Lucrăm la Pleșa ca să facem legătura peste Obcina Mare între Solonețu Nou și Mănăstirea Humorului. Am asfaltat Puzdra, drumul care leagă Frasinul de Broșteni și care arăta groaznic iar acum arată bine. Vă amin­tesc și de drumul spre Codrii Seculari de la Slătioara. Vă aduc aminte că asfaltăm drumul vechi spre Rarău, a treia cale spre platoul munților Rarău.

Reporter: Consiliul Județean nu are atribuții directe în ce privește drumurile naționale, dar adversarii sugerează că nu v-ați implicat suficient.

Gheorghe Flutur: Am văzut că sunt adversari politici care au spus „Să vină Flutur să ne spună ce a făcut în acești patru ani!”. Gândiți-vă că după insistențele mele la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în acest mandat s-au modernizat multe sectoare de drumuri naționale: Suceava spre Rădăuți. Palma – Sucevița spre Rădăuți. Să ne aducem aminte și de drumul de la Vicov spre Putna. Acum, în această perioadă, se lucrează la asfaltări pe DN 17, la modernizarea drumului național de la Păltinoasa spre Cacica și Marginea și porțiunea din drumul național de la Sadova – Trei Movile spre Vatra Moldoviței. Am cerut (Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere) reparații cu covoare asfaltice și se poate observa că la Dorna Candrenilor și în zona Pojorâta-Câmpulung Moldovenesc s-au făcut lucrările, ca și la Frasin, iar în perioada viitoare urmează să se facă lucrări de așternere covoare asfaltice pe sectorul dintre Gura Humorului, Ilișești și până la Suceava. Vom insista în continuare pentru drumul național care face legătura cu Dorohoiul, prin Adâncata. Drumul național E85 a fost asfaltat până la Siret și acum am solicitat Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere să ajungă cu asfaltarea de la Siret până în Vamă.

Reporter: Ani în șir tema șoselelor de centură și ale drumurilor rapide a ținut prima pagină a ziarelor. Cu toate astea, cu chiu cu vai avem centura 1 a Sucevei terminată, începută în 2008 – primul an din primul mandat al dumneavoastră de președinte al Consiliului Județean.

Gheorghe Flutur: În acești ani, fiindcă tot întreabă unii ce a făcut Flutur, am făcut și demersuri insistente pentru a se debloca finanțările pentru centura Sucevei. A întârziat șase ani. Din 2018 s-a deblocat lucrarea, dar au fost alocate foarte zgârcite sume. De la a recurge la lopată și până la intervenții foarte dese pe care le-a avut la toți miniștrii transporturilor pot spune că, în sfârșit s-a dat drumul la centura Sucevei.

Centura Rădăuțiului a fost licitată în 2012 și a fost tăiată de la finanțare de PSD pentru șase ani de zile. A început lucrarea în 2018 și acum ne ținem de ea și am cerut trecerea acesteia pe finanțare europeană pentru că este o lucrare scumpă. S-au scumpit, între timp, multe lucrări din cauza Ordonanței 114. Valoarea centurii Rădăuțiului a crescut, în euro, față de valoarea inițială. Avem promisiunea constructorului că la finalul acestui an va fi gata.

Fiindcă tot am fost întrebat despre implicarea mea ca președinte de Consiliu Județean, vă amin­tesc despre proiectul autostrăzii A7 Siret – Suceava – București. Să ne amintim de demersuri interne și internaționale – întâlnirile din Ucraina și Polonia – ca să nu mai vorbesc de cele de la București pentru culoarul Nord-Sud. S-a organizat licitație și se vorbește de această autostradă cu termeni foarte clari de finanțare din bani europeni 100%. Tronsoanele Siret – Suceava și Suceava – Pașcani deja sunt la licitație pentru proiectul tehnic și, inclusiv, organizarea exproprierilor de pe traseu. Termenul este de doi ani de zile până când se va intra efectiv la lucru. Deci în perioada noastră am deschis licitațiile pentru documentația la această autostradă, A7. Şi susțin, de asemenea, construcția autostrăzii A8.

Am fost foarte implicat la asta cum am fost și rămân implicat în continuare la Autostrada Nordului: Suceava – Vatra Dornei – Bistrița – Dej Baia Mare și de aici mai departe spre Satu Mare. La solicitarea noastră, Guvernul a dat ordonanță de urgență pentru ca centurile ocolitoare Suceava, Humor, Câmpulung și Vatra Dornei să fie transferate la primării și finanțate din bani europeni și gestionate (manageriate ca proiect) de primării. Asta este prima etapă din Autostrada Nordului.

„Bucovina a fost un model de atracție turistică pe care am promovat-o pentru a crește atractivitatea din punct de vedere turistic. Sunt mai multe proiecte în plan economic pe care le-am găsit blocate și pe care le-am deblocat”

Reporter: Interesant este că deși nu avem infrastructură rutieră de tip autostrăzi, drum expres sau drum rapid, ca să nu mai vorbim de infrastructura feroviară, nu putem să ne plângem de lipsa turiștilor. 

Gheorghe Flutur: Bucovina a explodat din punct de vedere al turismului în acești ultimi ani. Ca locuri de cazare, suntem a treia poziție la nivel național, după litoral și Brașov-Valea Prahovei, poziție onorantă după părerea mea. A­-min­tiți-vă că în ultimele discuții cu cei care monitorizează turismul, dacă raportăm și pensiunile care au sub 10 paturi și pe care Direcția Județeană de Statistică nu le raporta, anul trecut fuseseră peste 600 de mii de turiști în județul Suceava.

Pe partea de turism, amintiți-vă că ne-a fost decernată de Comisia Europeană acestă medalie, distincție EDEN – „Suceava, destinație europeană de excelență”. Pentru ce? Pentru realizări în turism. Faptul că Muzeul Național Bucovinei, Cetatea de Scaun a Sucevei au atras atât de mulți turiști și a fost un proiect în acest sens.

Au fost evenimente promovate și să ne amin­tim de „Luna Diasporei” pe care eu am inițiat-o și am făcut-o în fiecare an. Din păcate, în acest an, nu putem face. Amintiți-vă, în fiecare lună, mari evenimente: Festivalul de Artă Medievală, Bucovina Rock Castle, dar și manifestările de la Aeroport, Sărbătoarea Munților, sărbători gastronomice precum „Gustă din Bucovina”, târgurile de toamnă. Este un succes început încă în primul meu mandat de președinte al Consiliului Județean cu proiecte precum „Hora Bucovinei”, „Crăciun în Bucovina”, „Paște în Bucovina”, „Pelerin în Bucovina”.

În acest mandat am lansat, în anul Centenar când am serbat 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Tara, marile proiecte precum „Zestrea Bucovinei” și am adus omagii înaintașilor noștri și cât de frumos a fost organizat Centenarul, cât de frumos a fost sărbătorit cu evenimente în fiecare lună, în anul 2018.

Avem în acest mandat și multe proiecte punctuale care au adus foarte mulți turiști în județul Suceava și eu cred că din acest punct de vedere Suceava, Bucovina a fost un model de atracție turistică pe care am promovat-o la Viena și la foarte multe alte târguri internaționale pentru a crește atractivitatea acestei formidabile zone din punct de vedere turistic. Am participat, în calitate de președinte al Comitetului Director al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est, la semnarea unor mari proiecte pentru județul Suceava și pentru obiective de investiții la lăcașuri de cult precum: mănăstirile Bogdana, Probota, Dragomirna, Sucevița, Putna. Am sprijinit cu fonduri și Voronețul pentru zidul de împrejmuire, dar și alte biserici și lăcașuri de cult.

Personal, m-am implicat în promovarea proiectelor importante precum cel de la Cazinoul de la Vatra Dornei și Muzeul de Artă a Lemnului de la Câmpulung Moldovenesc, dar și la parcurile de distracție din Ariniș.

Am deblocat și lucrările de la pârtia de schi de la Câmpulung Moldovenesc și vă aduc aminte că în primul meu an din al doilea mandat, adică în 2016, la insistențele mele am mai aduc patru mi­-lioane de euro la acest obiectiv de investiții iar apoi, la final, a venit PSD-ul cu 5% cât mai era de finanțat.

Cu Orașul Siret am fost parteneri și pentru Muzeul de Istorie al Minorităților, așa cum am făcut demersuri pentru un Muzeu de Artă la Suceava. Muzeul de Artă Religioasă de la Fălticeni, pe care vrem să îl facem în clădirea fostului consulat al Imperiului Austro-Ungar, este un proiect pentru care am depus la Compania Națională de Investiții documentația.

Reporter: În plan economic, Suceava însă este în continuare în căutarea locului pe care îl merită. Ce a făcut administrația județeană în acest mandat?

Gheorghe Flutur: Cu siguranță la final de mandat las mult mai mult decât am primit la preluarea mandatului, în plan economic. Şi vreau să menționez că Parcul Industrial „Bucovina 1” l-am autorizat în acest mandat, în acest an mai exact, la Ministerul Dezvoltării. Are director, există o societate cu acționariat din partea mai multor primării, iar acum lucrăm la aducerea de investitori în respectivul parc industrial. Suntem în discuții cu investitori români și germani. Din păcate, nu pot să dau mai multe detalii pentru că trebuie și o anumită discreție. Sunt discuții pe planul de urbanism zonal, pentru că este necesar un anumit regim de înălțime în apropiere de aeroport și noi trebuie să le avem în vedere. Nu este singurul demers de acest gen. Am fost parteneri cu Siretul în parcul industrial de acest gen, ca să prezentăm pe scurt implicarea Consiliului Județean și a mea ca președinte în acest gen de proiecte cu impact în plan economic.

Nu doar atât este de menționat. Sunt mai multe proiecte în plan economic pe care le-am găsit blocate și pe care le-am deblocat. În acest mandat am deblocat cel mai mare program din istoria Sucevei finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru rețelele de apă și canalizare. Este destinat pentru un număr de 225 de mii de locuitori, adică o treime din numărul de locuitori ai județului Suceava. Este un program de aproape un sfert de miliard de euro care a zăcut patru ani în sertarele guvernării PSD și pe care l-am deblocat în decembrie anul trecut. Acum suntem în licitație cu 25 de șantiere care vor începe în primăvara anului viitor. Acum sunt procedurile de licitație (pentru asistență tehnică).

Am deblocat proiectul de management integrat al deșeurilor care funcționează și colectăm deșeurile din județ pe care le ducem la depozitul de la Moara. Am recuperat restanțele din mandatul fostului președinte al Consiliului Județean privind stațiile de transfer ale deșeurilor de la Rădăuți și Fălticeni iar în septembrie vor fi gata.

La fel de important este și faptul că am deblocat în acest mandat proiectul la magistrala de gaz de la Pojorâta spre Vatra Dornei. După ce în primul meu mandat am dus gazul metan până la Pojorâta, timp de patru ani (2012 – 2016) nu s-a făcut nimic de către guvernarea PSD. Am deblocat iar acum se lucrează pe tronsonul de la Pojorâta la Vatra Dornei.

Nu doar economic, dar pe plan social vreau să vă spun că lucrăm la moder­nizarea unor clădiri a unei instituții din subordinea Consiliului Județean Suceava. Este vorba de Direcția Ge-nerală de Asistență Socială și Protecția Copilului și am făcut reparații multe pentru a corespunde din punct de vedere al normelor ISU, dar mă refer aici și la lucrările de la școlile speciale de la Rădăuți, Gura Humorului, grădinița de la Fălticeni. Am construit spații locative pentru bolnavi în zona Cacica – Todirești. Dacă e să ne uităm în urmă, am rămas un om implicat și cred că unitățile din subordinea Consiliului Județean Suceava nu au avut proble­me în acest mandat al meu de blocaj de salarii și nu au avut probleme nici de rămânerii în urmă, restanțe la plată.

Reporter: Ce nemulțumiri are Gheor­ghe Flutur în acești patru ani de mandat?

Gheorghe Flutur: Sigur că dacă privesc retrospectiv, am și nemulțumiri. Una din nemulțumirile pe care le am este că deși am făcut multe demersuri pentru deschiderea trenului Suceava – Cernăuți, trei ani de zile Guvernul PSD nu ne-a dat un răspuns pozitiv la această solicitare. Am cerut acum Guvernului soluționarea acestei probleme și am reluat procedurile cu partea ucraineană fiindcă îmi doresc foarte mult realizarea acestui obiectiv.

„Acum vin marile provocări pe fondurile europene și cred că județul Suceava are nevoie de acțiune și de oameni de acțiune”

Reporter: De ce v-ați hotărât să candidați încă o dată la un mandat de președinte al Consiliului Județean? Ce vă determină? Ce vă mobilizează?

Gheorghe Flutur: Marile proiecte m-au făcut să revin acasă. Gheorghe Flutur a renunțat în a merge pe o carieră de parlamentar european fiindcă puteam să o fac foarte clar, dar nu am vrut. Gheorghe Flutur nu a mai vrut să meargă în Parlamentul României și nici funcție de conducere la nivel național în partid, dedicându-se 100% dezvoltării județului Suceava. Parte din proiecte le-am înfăptuit. Acum vin marile provocări pe fondurile europene și cred că județul Suceava are nevoie de acțiune și de oameni de acțiune. Mă leagă atât proiectele proprii ale Consiliului Județean, dar și altele la care mă voi implica.

Reporter: Ce proiecte mari pot determina pe un om politic să se concentreze pe plan local, județean și să nu meargă în Parlamentul European sau Parlamentul României?

Gheorghe Flutur: Aș începe cu proiectele noastre proprii: în primul rând cu Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava și, în general, infrastructura spitalicească. Am depus cerere și am primit aprobare pentru înființarea unui spital de copii la Suceava, de circa 400 de paturi, un spital monobloc care să aibă și tot ceea ce înseamnă urgențe proprii, ATI propriu și să fie inclus în acest monobloc și maternitatea proprie. Am depus acum documentație pentru un spital de boli infecțioase. Este o noutate pentru că viața ne-a arătat că dacă am fi avut un spital separat de boli infecțioase s-ar fi putut mai bine controla și în această pandemie și să nu se amestece pacienții de la alte secții care nu au avut nevoie de îngrijiri legate de COVID-19.

Apoi este Parcul Industrial. Dorim să prindă viață clusterul din parcul industrial pentru ca să fie cât mai mulți investitori în acest spațiu. Apoi, vreau să intrăm în parteneriat cu Primăria municipiului Suceava pentru un alt parc industrial în zona CET și vreau să anunț că nu ne limităm la așa ceva, ci vrem să facem parteneriate și cu alte primării pentru dezvoltarea unor parcuri industriale.

Continuând, aș vrea să precizez des­pre Aeroport, suplimentar față de cele despre care am vorbit când am fost întrebat referitor la realizări, că vrem ca în mandatul următor să modernizăm al doilea drum care să facă legătura cu Aeroportul. Inclusiv semaforizarea intersecției cu drumul național care face legătura între Suceava și Botoșani o avem în vedere. Vom mări numărul de locuri de parcare.

Vreau să mă refer și la proiectele de viitor referitoare la drumuri. Avem de continuat marile proiecte pentru drumuri județene. Legătura dintre județele Suceava și Neamț, de la Mălini spre Borca, pe Drumul Talienilor. Sunt fonduri și continuăm să lucrăm la moder­nizarea acestui drum.

În mandatul următor vrem să finalizăm, prin pasul Bilbor, legătura cu județul Harghita și legătura cu județul Bistrița – Năsăud prin Coșna-Grădinița care asigură legătura spre Ilva Mare și apoi spre valea Someșului. Desigur că vrem să continuăm și modernizarea drumului din Câmpulung Moldovenesc, pe Izvorul Alb spre Rarău și ne dorim să îl finalizăm. Din păcate, din cauza unor proceduri, nu s-a putut demara lucrarea și finaliza anul acesta, dar sigur că va fi anul viitor. Apoi sunt foarte multe tronsoane pe care noi le-am prevăzut deja cum ar fi drumul transfrontalier spre Izvoarele Sucevei pe care noi l-am prevăzut a fi reabilitat până în graniță. Mai este puțin. Am depus la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est mai multe tronsoane de drum care vor fi modernizate pe bani europeni, fie că vorbim de Brodina, Valea Brodinei – Bobeica – Cârlibaba, fie că vorbim de drumuri care leagă Fălticeni, Rotopănești, Horodniceni, de Mălini sau drumul care leagă Gura Humorului de Valea Moldovei și Mălini, ori drumul care leagă Rădăuțiul de Burla, Arbore, Botoșana, Humoreni, Bălăceana. La fel și drumul care leagă comunele Siminicea, și Hănțești de Zvoriștea, pe malul Siretului și drumul care leagă Dolheștiul de Forăști. Vom finaliza și drumurile județene începute tot prin programe europene de la Suceava spre Dolhasca prin Ipotești, Bosanci, Udești și Liteni, dar și cel de la Suceava spre Dărmănești pe la Liteni Moara, Zaharești, Stroiești, Costâna. Acestea sunt câteva dintre obiectivele mari, la care adăugăm și sensuri giratorii și benzi de refugiu pentru creșterea siguranței în trafic pe drumurile județene.

„Dacă nu vor fi contestații, sunt șanse să înceapă lucrările pe autostrada A7 Siret-Suceava-București în 2023. Aducțiunea gazului metan este un alt proiect pe care vreau să îl continui și să îl finalizez. Este visul vieții mele ca om politic și de administrație ca astfel de lucrări să prindă contur în următorul mandat”

Reporter: Sunt și alte proiecte în afară de cele „proprii” la care v-ați referit?

Gheorghe Flutur: În ceea ce privește drumurile naționale, ambiția mea ca om de administrație este ca în mandatul viitor să se înceapă lucrările la autostrada A7 Suceava – Siret – București. Sunt toate șansele ca după doi ani de documentație și exproprieri să se înceapă lucrările.

Reporter: Adică din 2022?

Gheorghe Flutur: Din 2022, 2023. Dacă nu sunt contestații. Apoi Autostrada Nordului care să lege Suceava de Occident prin Vatra Dornei – Bistrița, inclusiv acele centuri ocolitoare la Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei care să fie finanțate pe fonduri europene nerambursabile. Este visul vieții mele ca om politic și de administrație ca aceste lucrări să prindă contur în următorul mandat. De aceea răspunsul meu este că simt această obligație morală să pun în mișcare marile proiecte.

Reporter: Ce alte proiecte pentru județul Suceava ar mai necesita „acțiune și de oameni de acțiune”? Chiar dacă nu sunt neapărat „proprii” Consiliului Județean.

Gheorghe Flutur: Aducțiunea gazului metan este un alt proiect pe care vreau să îl continui și să îl finalizez. Așa cum stau lucrurile, vom finaliza ducerea gazului metan în Tara Dornelor și ne propunem dublarea beneficiarilor conectați la rețeaua de distribuție a gazelor naturale. Sunt fonduri europene, discutăm aici de circa un miliard de euro, și deja un număr de 37 de localități au studii de fezabilitate – făcute de administrația locală cu firme de specialitate, avizate de Transgaz – și ne pregătim să depunem documentație pentru gaz metan. Legislația s-a modificat și autoritățile locale pot iniția astfel de proiecte și, de la magistrală până la poarta omului astfel de proiecte sunt e­­-ligibile pe fonduri europene. Este mare lucru! Sunt bani, de data aceasta, pentru așa lucrări.

Nu omitem deloc proiectele turistice care, foarte important, în viitorul mandat vor avea ca scop recâștigarea încrederii turiștilor în Bucovina. Avem aici câteva mari proiecte iar cel mai mare este asocierea stațiunilor de interes național – Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei – într-o singură stațiune: Bucovina. Vrem prin asta inclusiv introducerea de servicii unice și tichete de concedii și vacanțe. Ne referim la circulația unor trenuri speciale, dotarea cu trenuri, garnituri, material rulant și circulația trenurilor prin stațiune, tichete pentru schi, pentru diverse alte acțiuni, dar și modernizarea taberei de la Bucșoaia care să preia copii pentru diverse teme: echitație, înot, sporturi de iarnă etc. Părinții vor putea să își lase copiii în tabără și ei, în schimb, vor putea vizita restul Bucovinei. Organizarea de evenimente cu atractivitate maximă va duce la creșterea numărului de turiști. Vrem să atragem în proiectele de dezvoltare turistică hergheliile de cai, hipodromul de la Rădăuți, aerodromurile de la Floreni și Frătăuții Vechi. Sigur că vrem parteneriate și promovare intensă a Bucovinei și a județului Suceava.

Reporter: V-ați referit la un moment dat la proiecte deblocate și care au implicații economice. În afară de cel de gaze naturale ce ar putea fi inclus ca o continuare?

Gheorghe Flutur: Cu siguranță pe partea de apă și canalizare. Cel puțin cei 225 de mii de locuitori, aproape o treime din populația județului Suceava, cărora li se adresează acest mare proiect pe care îl avem cu fonduri de un sfert de miliard de euro din Programul Operațional Infrastructură Mare. Este un proiect care va fi pus în funcțiune în acest viitor mandat. La acesta mai sunt de luat în considerate alte proiecte punctuale, nu ale Consiliului Județean, ci la nivel local, pe fonduri de dezvoltare rurală sau alt tip de finanțări. Sunt convins că în acest caz va crește considerabil, pe județul Suceava, gradul de conectare al populației la serviciile de apă și de canalizare.

Reporter: Este și o perspectivă mai largă decât cea oarecum clasică de până acum – turism, infrastructură rutieră și utilități, spital. Sunt pentru Gheorghe Flutur domenii unde s-ar putea face mai mult decât până acum?

Gheorghe Flutur: Cred în implicarea mai mare a Universității „Ştefan cel Mare” Suceava în dezvoltarea județului prin parteneriat și mă refer aici în punerea în funcțiune a Clusterului de bioeconomie deja înființat, dar și un parteneriat pentru sprijinirea înființării facultății de medicină la Suceava iar asta cred că și într-un parteneriat cu Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava.

Nu vreau să omit relațiile pe plan extern în mandatul următor. Am în vedere intensificarea legăturilor cu partenerii noștri din Cernăuți, Ucraina, dar și cu cei din Schwaben, Germania și departamentul Mayenne, Franța, precum și continuarea legăturilor cu celelalte uni­ver­sități și spitale, a camerelor de comerț în scopul de a aduce cât mai mulți investitori și a desfășurării cât mai multor acțiuni aici, la Suceava. Ca de exemplu, acțiuni ale medicilor cu privire la operații sau alte intervenții delicate, acțiuni ale universitarilor pe diverse teme de cercetare, acțiuni ale camerelor de comerț pe diverse teme.

În afară de acestea, aș mai insista măcar asupra a două aspecte: social și de tineret. Dacă avem în vedere partea de protecție socială, atunci intenția mea în viitorul mandat este dotarea la standarde europene a tot ceea ce înseamnă clădiri și alte spații destinate copiilor și vârstnicilor în acest domeniu. Vom dezvolta parteneriate cu Biserica, ONG-uri și primării pentru a răspunde tuturor celor care au nevoie de sănătate cum ar fi persoane singure, persoane cu handicap și asta folosind la maxim finanțările europene de care vom putea dispune.

În ceea ce privește acțiunile de tineret, îmi propun implicarea și consultarea periodică a organizațiilor de tineret în viața județului Suceava. Acțiuni, inițiative, finanțări, parteneriate cu și pentru tineri. Tabere și evenimente, dar și proiecte de voluntariat vor fi luate în considerare și sprijinite în următorul mandat.

A consemnat Dan PRICOPE

Vezi si

Teste de aderență a asfaltului de pe Calea Unirii, în zona Grupului Școlar. Primăria va monta benzi rezonatoare și un parapet lângă trotuare

Vineri, pe Calea Unirii din Suceava, în zona situată între centrul orașului și vechiul Grup …

No comments

  1. De groapa de gunoi Mestecanis,o alta realizare mareata nu

    amintit nimic d-nul ;Presedinte;Rusinea Bucovinei sunteti d-le

    Flutur.Soseaua de centura a Sucevei este un zid al mortii,gresit proiectata,gresit construita.

  2. ma doare-n cur de aeroport, nu zbor nicaieri,
    spitalul ala se moare in continuare in el , pe banda rulanta, orasul asta e plin de gropi, trotuare lasate, cu pavele montate prost, si dimburi care jmai de care, stilpi si bucati de fier care rasar din trotuare etc
    sa faca treaba si el si lungu, nu sa umble dupa ode prin ziare, si tot felul de inaugurari care nu intereseaza pe nimeni

  3. gheorghita mai fa o pauza, ai obosit , pe bune.

  4. Ceausescu, pace. Sloganuri si iar slogane. La prostine daca in dai un covrig cu iaurt iti da votul cu ochii inchisi.